Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat că spitalele din România vor fi reclasificate în trei categorii până la finalul anului 2025, reducând numărul actual de cinci categorii. Demnitarul a subliniat că procesul nu înseamnă închiderea unităților sanitare, ci o reorganizare bazată pe competențe și complexitatea cazurilor medicale, potrivit StiriPeSurse.ro.
Noua structură: Trei categorii și spitale strategice.
Ministrul Rogobete a clarificat că sistemul actual de clasificare, bazat pe cinci categorii, va fi simplificat. Spitalele vor fi împărțite în categoria I, categoria a II-a și categoria a III-a, iar procesul de evaluare a demarat deja la nivelul tuturor unităților sanitare din țară.
„A nu se înțelege greșit. Reclasificare sau reorganizarea spitalelor nu înseamnă închiderea lor. Înseamnă reclasificare pe alte nivele„, a declarat Alexandru Rogobete după participarea la Forumul Inovației în Sănătate, organizat de Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente.
O noutate majoră este introducerea în Monitorul Oficial a unei noi categorii de spitale – spitalele strategice. Acestea vor fi unități de urgență, universitare sau de referință, cu cele mai complexe specialități, care vor primi finanțare diferențiată pentru a face față volumului ridicat de pacienți și costurilor asociate, conform informațiilor publicate de G4Media.ro.
🗞️ Citește și Acestea
Critica sistemului actual: „Model sovietic” bazat pe număr de paturi.
Ministrul Sănătății a criticat dur sistemul actual de organizare a spitalelor din România, calificându-l drept „aberant” pentru anul 2025.
„Este aberant ca în anul 2025 spitalele să fie organizate atât din punctul de vedere al normativului de personal cât și al structurii încă de pe un model sovietic. Adică, ținem cont de numărul de paturi și atât, fără să ținem cont de numărul de pacienți, de complexitatea cazurilor, de manevrele care se întâmplă, care sunt acordate pacientului„, a explicat demnitarul.
Rogobete a subliniat că spitalele din România nu au mai fost evaluate și clasificate de peste 20 de ani, iar între timp s-au schimbat populația și nevoile medicale. Această situație a dus la pierderi de miliarde de lei și la lipsa unui traseu clar pentru pacienți în cazul anumitor patologii, potrivit Digi24.ro.
Ce sunt spitalele strategice și cum vor funcționa.
Spitalele strategice reprezintă unități cu activitate complexă sau rol regional și național, inclusiv cele care derulează programe naționale de sănătate. Acestea vor beneficia de mecanisme speciale de alocare a fondurilor, astfel încât finanțarea să fie corelată cu complexitatea activității și nevoile reale ale pacienților.
CRITERII PENTRU SPITALE STRATEGICE:
• Capacitatea de a răspunde la toate urgențele medicale majore
• Tratarea politraumatismelor, accidentelor vasculare cerebrale și infarctului miocardic
• Posibilitatea de extindere rapidă a capacității secțiilor de Terapie Intensivă
• Dotare și personal pentru cazuri medicale critice
Procedura de reorganizare și reclasificare a fost demarată cu trei săptămâni înainte de anunțul oficial, când în Monitorul Oficial a apărut noua categorie de spitale strategice. Evaluarea se desfășoară în prezent la nivelul tuturor celor aproximativ 360 de spitale publice din România, iar cele care îndeplinesc criteriile vor fi introduse în categoria spitalelor strategice.
Contextul reformei: Finanțare și eficiență.
Reforma vine în contextul în care tarifele de decontare ale Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) pentru spitale nu au mai fost modificate de peste 14 ani, în timp ce costurile cu energia, medicamentele și salariile au crescut considerabil. Ministrul a anunțat că bugetul Sănătății va fi suplimentat la rectificarea bugetară din trimestrul al patrulea al anului 2025, potrivit HotNews.ro.
Premierul Ilie Bolojan a susținut reforma, declarând într-o conferință de presă că „avem conduceri de spitale care nu performează, ineficiență managerială și administrativă„. Prim-ministrul a subliniat că o bună parte din veniturile spitalelor vin pe componenta de asigurare a salariilor, nu sunt legate direct de calitatea serviciilor.
Alexandru Rogobete a mai anunțat că managerii de spitale vor fi evaluați anual pe baza unor indicatori clari de performanță, inclusiv gradul de satisfacție al pacienților și curățenia din spitale. Contractele managerilor, valabile pe maximum patru ani, POT înceta dacă obiectivele asumate nu sunt atinse.
Reforma sistemului sanitar include și alte măsuri complementare: extinderea programului ambulatoriilor din spitale până la ora 20:00, creșterea punctului pe serviciu medical în ambulatoriu de la 5 lei la 6,50 lei din august 2025 și la 8 lei din 2026, precum și eliminarea treptată a contribuției personale pentru pacienții tratați în spitale private cu contract CNAS.
Ministrul Sănătății a subliniat că reformele propuse nu reprezintă „austeritate, ci eficientizarea resurselor și un sistem mai funcțional, mai echitabil și mai transparent„. Măsurile vor fi implementate treptat până la finalul anului 2025, cu scopul de a îmbunătăți accesul pacienților la servicii medicale de calitate și de a reduce discrepanțele regionale în acordarea îngrijirii medicale.
