Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
România a intrat oficial în recesiune tehnică după două trimestre consecutive de scădere a PIB, confirmă datele Institutului Național de Statistică publicate vineri, 13 februarie 2026, potrivit HotNews.ro. Flavius Jakubowicz, președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), avertizează că este vorba de un semnal, nu de un colaps iminent.
Ce arată datele INS: o contracție de 1,9% în trimestrul IV.
Economia României a crescut cu 0,6% în întregul an 2025, însă a încheiat anul în teritoriu negativ. PIB-ul a scăzut cu 1,9% în trimestrul IV 2025 față de trimestrul III, după o contracție de 0,2% înregistrată deja în trimestrul III față de trimestrul II. Potrivit Digi24, aceasta este a cincea recesiune tehnică din România din 2010 încoace, după episoadele din 2012, 2015, 2020 și 2024.
Recesiunea tehnică este definită ca scăderea PIB în termeni reali pe parcursul a două trimestre consecutive față de perioadele imediat anterioare. Nu implică automat o criză profundă, dar semnalizează că motorul economic a încetinit semnificativ.
Jakubowicz: „Corecție economică, nu criză structurală.”
Flavius Jakubowicz, președintele AAFBR, a nuanțat semnificația acestor date. „Datele semnal publicate astăzi confirmă oficial ceea ce analiștii anticipau: economia României a intrat în recesiune tehnică, după două trimestre consecutive de contracție a PIB în termeni reali. Această evoluție reflectă factori combinați: cererea internă slăbită pe final de an, consumul în contracție și presiunile fiscale care au temperat activitatea economică”, a declarat Jakubowicz pentru Agerpres.
🗞️ Citește și Acestea
Analistul subliniază că recesiunea tehnică nu este un verdict final asupra economiei. „România traversează o fază de corecție economică, nu o criză structurală. Recesiunea tehnică este un semnal de avertizare, nu un verdict definitiv”, a mai afirmat el.
Scenariul pentru 2026: creștere modestă sub potențial.
Jakubowicz anticipează că revenirea nu va fi automată. „Consolidarea fiscală va continua să apese asupra consumului și investițiilor, iar contextul extern rămâne fragil. În absența unui impuls puternic din investiții publice și fonduri europene, ritmul de creștere va fi dificil să depășească intervalul 1–2%”, a avertizat președintele AAFBR.
Diferența dintre stagnare și revenire în 2026 va depinde, în viziunea sa, de trei piloni: disciplina bugetară, stabilitatea fiscală și capacitatea statului de a susține investițiile generatoare de productivitate reală.
Implicații practice pentru economie și cetățeni.
Recesiunea tehnică afectează comportamentul tuturor actorilor economici. Firmele devin mai precaute, amânând investițiile și înghetând angajările. Indicele câștigului salarial real s-a situat la 94,9% în noiembrie 2025, ceea ce înseamnă că prețurile cresc mai repede decât salariile, erodând puterea de cumpărare.
Pe piața de capital, Bursa de Valori București a deschis în scădere vineri, urmând tendința pesimistă globală. Impactul recesiunii tehnice nu lovește toate sectoarele la fel — comerțul și industria rămân cele mai reziliente, în timp ce IT-ul și agricultura sunt mai expuse, potrivit analizelor de mediu privat.
Oficialii guvernamentali și analiștii independenți sunt de acord că faza actuală este rezultatul inevitabil al corecției deficitului, însă drumul spre stabilizare depinde în mare măsură de modul în care vor fi absorbite fondurile europene din PNRR în 2026.
