Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, a respins vineri interpretările alarmiste privind intrarea României în recesiune tehnică, susținând că țara menține o creștere reală a economiei, deși modestă, potrivit G4Media. Declarațiile vin după ce Institutul Național de Statistică a confirmat că PIB-ul a scăzut cu 1,9% în trimestrul IV din 2025 față de trimestrul anterior.
Creștere de 0,6% în ciuda recesiunii tehnice.
Ministrul Finanțelor a subliniat că datele INS arată, de fapt, două realități simultane: o ajustare conjuncturală și o creștere reală a economiei. Potrivit lui Nazare, cifra anuală este cea relevantă pentru înțelegerea corectă a situației economice.
„România menține o creștere de 0,6% în 2025 și reintră pe drumul cel bun, în ciuda iresponsabilității bugetare din ultimii ani. Românii au nevoie de echilibru și de fapte concrete, nu de alarme false”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, conform HotNews.ro.
Nazare a explicat că scăderile trimestriale — de -0,1% în trimestrul III și de -1,9% în trimestrul IV din 2025 — sunt legate de ajustări firești: companii care și-au vândut stocuri, consum mai prudent și corecții după ani de creștere accelerată bazată pe consum.
🗞️ Citește și Acestea
Investiții record și exporturi în creștere.
Ministrul a prezentat o serie de indicatori care, în opinia sa, contrazic tabloul unei crize economice reale. Investițiile publice au atins în 2025 un nivel record de peste 138 miliarde lei, în timp ce exporturile s-au majorat cu 4,2%, depășind semnificativ dinamica importurilor (2,6%). Rata șomajului se menține la aproximativ 6%, conform metodologiei Biroului Internațional al Muncii.
„Definiția statistică publicată azi descrie două trimestre consecutive de scădere a PIB-ului ajustat sezonier și nu este un verdict asupra economiei. O recesiune reală presupune deteriorare generalizată – șomaj în creștere accelerată, scădere puternică a producției, prăbușire a investițiilor. Iar datele actuale nu indică un asemenea tablou”, a precizat Nazare.
Cel mai mare risc, inversarea consolidării fiscale.
Nazare a avertizat că adevăratul pericol pentru România nu este recesiunea tehnică în sine, ci abandonarea traiectoriei de disciplină bugetară. Orice abatere ar eroda încrederea investitorilor, ar crește costurile de finanțare și ar pune presiune pe ratingul de țară, a explicat ministrul.
România a înregistrat în 2024 un deficit bugetar de aproape 8-9% din PIB și un deficit extern de 8,2% din PIB, cu o creștere economică reală sub 1%. Stimulul fiscal uriaș nu a generat performanța sperată, tocmai pentru că banii au mers preponderent spre consum curent și nu spre investiții productive, potrivit analizelor guvernamentale.
Conform Digi24, aceasta este a cincea recesiune tehnică din 2010 încoace, România mai traversând astfel de episoade în 2012, 2015, 2020 și 2024.
Prognozele pentru 2026 rămân optimiste: atât Ministerul Finanțelor, cât și FMI, Banca Mondială și Comisia Europeană estimează o revenire a creșterii economice cu cel puțin 1%.
