Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
România are șanse să își păstreze ratingul de țară în categoria recomandată investițiilor la evaluarea Fitch programată pentru 31 iulie, însă vulnerabilitatea structurală legată de datoria publică rămâne uriașă, potrivit analistului economic Adrian Negrescu, citat de Capital.ro.
Statul se împrumută, în medie, cu aproximativ un miliard de euro pe săptămână pentru a-și acoperi cheltuielile curente.
Fitch decide pe 31 iulie, într-un context politic instabil
Evaluarea vine într-un moment în care România se află deja la ultima treaptă din categoria „investment grade”, cu perspectivă negativă, la toate cele trei mari agenții: Fitch, S&P și Moody’s. O eventuală retrogradare sub acest prag ar trimite țara în categoria „junk”, considerată nerecomandată investițiilor.
Negrescu estimează totuși că țara va evita acest scenariu, argumentând cu evoluția deficitului bugetar și absorbția fondurilor europene. Marea problemă rămâne însă datoria publică, aflată deja în jurul valorii de 62% din PIB, potrivit estimărilor citate de economistul Adrian Mitroi.
„Suntem de facto în junk”, avertizează un economist
Chiar dacă o retrogradare oficială nu a avut încă loc, unii analiști consideră că piețele financiare tratează deja România ca pe o țară din
categoria „junk”. Adrian Mitroi a declarat, potrivit Business24, că țara plătește deja dobânzi comparabile cu cele ale statelor deja retrogradate, în ciuda faptului că, formal, calificativul nu a fost coborât.
🗞️ Citește și Acestea
Economistul a mai spus că, deși un colaps oficial al ratingului ar putea fi evitat din rațiuni geopolitice, vulnerabilitățile structurale ale economiei nu dispar de la sine. Dependența statului de finanțare externă, spune el, va continua să apese asupra puterii de cumpărare a
populației, mai ales a categoriilor cu venituri reduse.
Avertismentul Consiliului Fiscal: risc de recesiune
Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a atras atenția că o eventuală pierdere a statutului de țară recomandată investițiilor ar putea împinge România în recesiune. El a subliniat, la Digi24, că blocajul politic actual, combinat cu întârzierile din PNRR, reprezintă unul dintre principalele riscuri urmărite de agențiile de rating.
Dăianu a mai spus, potrivit sursei citate, că țara nu ar trebui lăsată de izbeliște pentru orgolii personale sau de partid, într-un moment în care execuția bugetară arată o îmbunătățire față de anul trecut. Deficitul bugetar a coborât la 1,75% din PIB în primele cinci luni ale anului, un progres pe care premierul interimar Ilie Bolojan l-a atribuit direct efortului cetățenilor.
Consolidarea fiscală, plătită mai ales de contribuabilii cu venituri mici
Dincolo de cifrele macroeconomice, o parte a dezbaterii publice s-a concentrat pe modul în care a fost distribuit efortul de consolidare fiscală din ultimul an. Creșterile de taxe și impozite au vizat în special consumul și veniturile salariale, în timp ce reforma aparatului bugetar și reducerea cheltuielilor administrative au avansat mult mai lent.
Această discrepanță alimentează critici tot mai vizibile în spațiul public, potrivit cărora corecția fiscală a fost suportată disproporționat de românii cu venituri mici, în timp ce structurile instituționale supradimensionate au rămas, în mare parte, neatinse. Absorbția fondurilor europene, în special a celor din PNRR, rămâne un element esențial pentru menținerea calificativului de țară, iar întârzierile în îndeplinirea reformelor asumate ar putea cântări greu în evaluarea investitorilor.
Ce urmează pentru economia României
Miza pentru autorități rămâne uriașă. O eventuală retrogradare ar scumpi semnificativ costurile de împrumut ale statului, ar reduce baza
de investitori instituționali care POT cumpăra titluri românești și ar transmite un semnal negativ privind credibilitatea ajustării fiscale.
Președintele Nicușor Dan a declarat că se va implica personal în dialogul cu agențiile internaționale de rating înaintea evaluărilor programate pentru iulie și august, subliniind că o eventuală retrogradare ar reprezenta „o catastrofă” pentru economia românească.
Decizia Fitch, așteptată la finalul lunii iulie, va arăta dacă
progresele fiscale prezentate de autorități sunt considerate suficiente
sau dacă instabilitatea politică va cântări mai greu în balanță.
