Vicepremierul și ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a declarat că în interiorul Ministerului Apărării există „un filon al oamenilor” care refuză să renunțe la beneficiile obținute și se opun oricărei metode de modernizare a Armatei Române, potrivit Agerpres. Declarația a fost făcută într-un interviu difuzat sâmbătă de Digi24.
Întrebare directă despre un „filon național-ceaușist”
Ministrul a fost întrebat dacă în sistemul de apărare există un așa-numit „filon național-ceaușist”. Miruță a evitat să folosească această etichetă, dar a confirmat existența unei rezistențe organizate la schimbare.
„Nu știu dacă este ceaușist sau nu. Există un filon al oamenilor care, după ce și-au obținut niște beneficii, chiar dacă vremurile nu mai corespund activității, nu vor să renunțe și se opun oricărei metode de modernizare, de împrospătare a Armatei Române”, a declarat Radu Miruță.
Potrivit ministrului, opoziția nu vine din partea unor angajați fără influență, ci chiar de la persoane cu putere de decizie. „Este o luptă puternică, pentru că sunt oameni cu putere de decizie în Armata Română care se pun de-a curmezișul”, a mai spus el.
Militarii reclamă „mici aranjamente” ale superiorilor
Înainte de a vorbi despre blocajele din procesul de modernizare, Miruță a explicat că primește frecvent semnale din partea militarilor privind nedreptăți produse în interiorul sistemului.
🗞️ Citește și Acestea
„Primesc des din partea militarilor date despre nedreptăți și despre cum onoarea Armatei Române nu este respectată prin tot felul de mici aranjamente între unii cu funcții mai mari”, a afirmat ministrul, potrivit Stiripesurse.ro.
Ministrul a insistat că mulți militari au ales această profesie din convingere, nu doar pentru siguranța unui loc de muncă, motiv pentru care resimt mai puternic nedreptățile din interiorul instituției.
Puterea unui ministru, limitată de proceduri interne
Miruță a explicat că reorganizările sau mutările de personal presupun avize și semnături din partea unor responsabili care POT fi chiar cei afectați de schimbări, ceea ce limitează, în practică, puterea de decizie a unui ministru.
„Lumea spune: «Ești ministru». Este adevărat, dar și ei au o fișă a postului, sunt semnături pentru așa ceva. Eu pot doar să reorganizez, să-i mut pe oamenii de acolo”, a explicat el, adăugând că își propune să ancoreze politica de resurse umane din minister în „realitățile anului 2026”.
Aproximativ 3.000 de angajați tehnici, resurse insuficient folosite
Ministrul a oferit ca exemplu zona de tehnologie și comunicații a instituției, unde lucrează aproximativ 3.000 de angajați cu atribuții tehnice. Miruță a comparat situația cu experiența sa din mediul privat, unde echipe mult mai mici gestionau activități pe două continente.
El a recunoscut totodată că specialiștii tehnici din sistemul militar nu sunt plătiți la nivelul responsabilităților pe care le au, deși consideră că rezultatele obținute cu resursele actuale ar putea fi net superioare.
Miruță a mai semnalat un decalaj concret: unitățile militare au deja conexiune la nivel IP, însă peste această infrastructură nu au fost dezvoltate suficiente servicii moderne, în timp ce Armata continuă să plătească pentru tehnologii vechi care oferă funcții similare.
Modernizarea nu înseamnă doar cumpărarea de armament
Declarațiile ministrului vin într-un moment în care România pregătește investiții semnificative în înzestrarea Armatei. Prin instrumentul european SAFE, Ministerul Apărării are în vedere 21 de proiecte, cu o finanțare estimată la aproximativ 9,6 miliarde de euro în perioada 2026-2030.
Chiar documentele strategice ale instituției identifică printre vulnerabilități procedurile birocratice redundante sau nedigitalizate și dificultatea introducerii tehnologiilor emergente. Analiza Strategică a Apărării prevede extinderea orizontului de planificare până în 2044 și dezvoltarea unei forțe mai flexibile și mai bine dotată tehnologic.
Declarațiile lui Miruță arată, astfel, că miza reală a modernizării Armatei nu se limitează la achizițiile de echipament, ci presupune și o reformă a resurselor umane și a culturii organizaționale, un proces descris de ministru drept o confruntare încă departe de a fi câștigată.
