Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Ministerul Apărării Naționale a transmis sâmbătă că sistemele radar nu au detectat niciun vehicul aerian care să fi traversat spațiul aerian al României către Bulgaria, contrazicând astfel varianta prezentată inițial de premierul bulgar Rumen Radev despre explozia unei drone lângă frontiera comună, potrivit Digi24. MApN precizează că nu au fost înregistrate ținte aeriene cu o traiectorie posibilă spre teritoriul bulgar.
Ce a transmis oficial MApN
Comunicatul instituției face referire directă la explozia produsă sâmbătă, în jurul orei 08:20, în apropierea fostului punct de trecere Negru Vodă – Kardam.
„Sistemele de supraveghere radar ale MApN nu au detectat niciun vehicul aerian care să fi traversat spațiul aerian al României către Bulgaria”, se arată în comunicatul Ministerului Apărării Naționale.
Instituția a mai precizat că, în intervalul anterior producerii exploziei, nu au fost înregistrate evoluții ale unor ținte aeriene care să indice o posibilă traiectorie prin spațiul aerian național către teritoriul Bulgariei. MApN a transmis că monitorizează permanent situația din proximitatea frontierelor și va comunica date suplimentare dacă vor apărea informații relevante.
🗞️ Citește și Acestea
Varianta inițială a premierului bulgar
Anunțul MApN vine la câteva ore după ce Rumen Radev, premierul Bulgariei, declarase, la finalul unei ședințe a Consiliului de Securitate de la Sofia, că o dronă a pătruns în spațiul aerian bulgar dinspre România și a explodat la aproximativ 100 de metri de frontieră, lângă gazoductul Trans-Balcanic.
Radev a precizat atunci că aparatul nu fusese detectat de radarele niciuneia dintre cele două țări, explicând că dronele mici, care zboară la altitudine joasă, sunt dificil de identificat cu echipamentele existente. Autoritățile bulgare nu anunțaseră, la acel moment, cui aparținea drona sau care ar fi fost ținta acesteia.
Bulgaria decisese deja redislocarea forțelor de la Turcia
Reacția MApN a survenit după ce Bulgaria anunțase, tot sâmbătă, o măsură concretă legată de incident: redislocarea forțelor și echipamentelor de detectare a dronelor de la granița cu Turcia către frontiera cu România. Decizia a fost prezentată de Radev drept o consecință directă a exploziei de la Kardam, potrivit Mediafax.
Poziția publică a MApN a introdus însă o divergență clară între cele două state cu privire la traseul aparatului, într-un moment în care ambele guverne cercetau originea exploziei.
Ministerul bulgar al Apărării a corectat ulterior varianta inițială
Ora la care a fost emis comunicatul MApN a precedat clarificarea venită mai târziu din partea Ministerului bulgar al Apărării, care a anunțat că drona prăbușită la Kardam este, cel mai probabil, un aparat-momeală de tip Maya, folosit pe scară largă de forțele armate ucrainene, potrivit HotNews. Instituția de la Sofia a precizat că nu există, deocamdată, indicii ale unui incident deliberat.
Această clarificare susține, indirect, poziția transmisă de MApN: dacă drona provenea din spațiul aerian ucrainean și nu a fost detectată nici de radarele românești, nici de cele bulgare, varianta unei treceri prin teritoriul României devine tot mai puțin plauzibilă.
De ce contează divergența dintre București și Sofia
Confuzia inițială privind traseul dronei arată o vulnerabilitate mai amplă în supravegherea aeriană de pe flancul estic al NATO. Aparate de dimensiuni mici, care zboară la altitudine joasă, rămân greu de detectat de sistemele radar convenționale ale ambelor țări, iar coordonarea informațiilor între statele vecine, în situații de criză, se dovedește esențială pentru stabilirea rapidă a faptelor.
Cazul urmează să fie discutat și la nivelul NATO, la reuniunea Consiliului Nord-Atlantic programată pentru începutul săptămânii viitoare, alături de alte incidente similare petrecute recent pe flancul estic al Alianței.
Divergența de informații dintre București și Sofia, chiar dacă a fost clarificată ulterior, arată cât de repede POT circula variante contradictorii într-un moment de criză. Pentru autoritățile române, comunicatul MApN a funcționat ca o corectare rapidă a narativei inițiale, menită să evite alimentarea unor speculații nefondate despre o eventuală breșă în spațiul aerian național.
