Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Ministrul Justiției precizează că instituția pe care o conduce nu a primit nicio solicitare concretă legată de un posibil studiu de impact, despre care în spațiul public s-a spus că ar fi fost cerut la CCR. Tănăsescu clarifică că astfel de studii nu sunt relevante pentru analiza constituționalității.
Radu Marinescu, ministrul Justiției, a declarat luni că instituția pe care o conduce nu a primit nicio cerere oficială privind un posibil studiu de impact în legătură cu legea pensiilor magistraților, despre care în spațiul public s-a spus că ar fi fost solicitat la Curtea Constituțională.
Întrebat la Digi 24 dacă există un studiu de impact în legătură cu legea făcută de Ministerul Muncii, Radu Marinescu a răspuns: „Nu cunosc nimic despre un studiu de impact”. El a precizat că a văzut discuții „doar în media”, însă „oficial nu am primit absolut nimic” și nu știe „despre ce fel de impact ar fi vorba și ce fel de studiu”, potrivit StiriPeSurse.ro.
Ministerul nu participă la procedurile de la CCR.
Ministrul a subliniat că Ministerul Justiției „nu participă la aceste proceduri de la Curtea Constituțională”, iar analiza CCR vizează aspecte de constituționalitate, nu necesită studii de impact din partea altor instituții.
🗞️ Citește și Acestea
Întrebat ce va face dacă, la ședința din 16 ianuarie 2026, CCR va cere un astfel de studiu, Radu Marinescu a declarat că fără o solicitare concretă nu vede „pentru ce anume să ne pregătim”, dar a adăugat: „dacă intră în competențele noastre, vom acționa loial, corect și vom furniza toate informațiile necesare”.
Tănăsescu: studiile de impact nu sunt criteriu pentru analiza CCR.
Președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, a intervenit pentru a clarifica speculațiile apărute în spațiul public referitoare la solicitarea unui studiu de impact. „Studiul de impact e un document premergător în adoptarea actelor normative, e reglementat de legea 24/2000, nu e o noutate”, a explicat Tănăsescu.
Ea a precizat că informațiile despre studiile de impact sunt „cunoscute în spațiul public pentru că sunt publicate deciziile noastre în Monitorul Oficial”. „Curtea Constituțională are o constantă jurisprudență, în sensul că studiile de impact nu sunt criteriu pentru analiza constituționalității legilor”, a transmis președinta CCR.
Tănăsescu a menționat că există „o opinie majoritară” conform căreia studiile de impact nu sunt relevante, dar și „opinia minoritară” care crede că „studiile de impact ar putea fi utile în analiza controlului”. „Dar asta e jurisprudența în momentul de față, deci studiile de impact nu sunt relevante în analiza noastră”, a concluzionat președinta CCR.
Context: a treia amânare din lipsă de cvorum.
Preşedintele Curţii Constituţionale a declarat luni că nu a putut fi întrunit cvorumul de şedinţă pentru a fi luată decizia cu privire la sesizarea ICCJ vizând Legea referitoare la pensiile magistraţilor. „Am constatat şi astăzi, ca şi ieri, că nu a putut fi întrunit cvorumul”, a spus Tănăsescu.
Potrivit surselor citate de presa centrală, cei patru judecători propuși de PSD – Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc – nu s-au prezentat la ședința de luni, astfel că au fost prezenți doar cinci din cei nouă judecători ai CCR. Pentru a se putea pronunța o soluție, este nevoie ca în sala de judecată să se afle șase dintre cei nouă judecători constituționali.
Următorul termen a fost stabilit pentru vineri, 16 ianuarie 2026, ora 10:00, aceasta fiind a treia amânare a discuțiilor privind legea care schimbă condițiile de pensionare pentru magistraţi.
Ce prevede legea contestată.
Legea contestată la CCR modifică modul în care este stabilit cuantumul pensiei şi condiţiile în care magistraţii se pot pensiona. Proiectul de reformă prevede că pensia va reprezenta 55% din media indemnizațiilor brute încasate în ultimii cinci ani de activitate, cu un plafon de maximum 70% din ultima indemnizație netă.
De asemenea, este propusă creșterea vechimii minime necesare pentru pensionare de la 25 la 35 de ani, precum și majorarea vârstei de pensionare până la 65 de ani. Aplicarea noilor reguli ar urma să se facă etapizat, perioada de tranziție fiind stabilită la 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2026.
Curtea Constituţională a intrat în dezbaterea legii în cursul zilei de duminică, 28 decembrie, însă pronunţarea unei decizii a fost amânată după ce patru judecători au părăsit sala, lăsând instituția fără cvorum necesar. Proiectul de lege a mai fost contestat la CCR în octombrie 2025, iar judecătorii au stabilit că este neconstituțional din cauză că lipsea avizul CSM.
Ulterior, Guvernul condus de Ilie Bolojan şi-a angajat din nou răspunderea în Parlament, de data aceasta având aviz de la CSM, chiar dacă unul negativ. Reforma pensiilor speciale, inclusiv pentru magistrați, este un jalon esențial pentru deblocarea fondurilor din PNRR.
