Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Partidul Social Democrat susține că prefectul de Timiș, Paul Fința, a aplicat greșit legea în cazul Dominic Fritz, sancționându-l doar cu reducerea indemnizației, deși existau precedente administrative de pierdere a mandatului pentru conflict de interese. Mandatul lui Fritz rămâne, pentru moment, neatins, conform Adevărul.
Sancțiunea aplicată de prefect
Prin Ordinul nr. 702 din 4 august 2026, prefectul Paul Fința a dispus diminuarea indemnizației primarului Timișoarei cu 10%, pentru o perioadă de șase luni. Măsura vine după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a respins definitiv, pe 18 iunie, recursul lui Fritz în procesul cu Agenția Națională de Integritate.
Ordinul se bazează pe articolul 228 alineatul (5) din Codul administrativ, care prevede că încălcarea legislației privind conflictul de interese constituie abatere disciplinară, sancționată cu diminuarea indemnizației. Fința a precizat că a solicitat un punct de vedere de la ANI înainte de emiterea ordinului, însă nu a primit un răspuns oficial.
Cazul pornește de la un împrumut de 25.000 de lei primit de Fritz în campania din 2020 de la arhitectul Răzvan Negrișanu. Ulterior, primarul a semnat un act administrativ privind modificarea unui Plan Urbanistic Zonal a cărui documentație fusese realizată de o firmă în care creditorul avea interese.
🗞️ Citește și Acestea
PSD cere constatarea încetării mandatului
PSD susține că prefectul avea obligația să constate încetarea de drept a mandatului, nu doar reducerea indemnizației. Social-democrații invocă motivarea Curții de Apel Timișoara, care a arătat că raportul definitiv al ANI atrage drept consecință „încetarea mandatului și interdicția de a ocupa orice funcție publică aleasă pe o durată de 3 ani”.
„Aveați obligația să constatați încetarea mandatului de primar, nu să vă substituiți instanței și să interpretați legea după bunul plac”, transmite PSD, potrivit Mediafax.
Un argument suplimentar invocat de partid este Decizia nr. 74/2020 a Înaltei Curți, obligatorie pentru instanțe, potrivit căreia mandatul aleșilor locali aflați în conflict de interese definitiv constatat încetează de drept, prefectul urmând doar să constate această consecință, nu să aplice o sancțiune disciplinară discreționară.
Precedentul din Bistrița-Năsăud
Cel mai relevant precedent invocat de PSD este cazul fostului primar al comunei Silivașu de Câmpie, Ioan Tiberiu Cămărășan. În noiembrie 2021, după ce raportul ANI a rămas definitiv printr-o decizie a ÎCCJ, prefectul de Bistrița-Năsăud a constatat încetarea de drept a mandatului, sub actualul Cod administrativ.
PSD amintește și cazurile mai vechi ale primarilor din Agapia și Lupșa, care și-au pierdut funcțiile în 2017, respectiv 2018, pentru conflict de interese constatat de ANI, deși aceste precedente sunt anterioare Codului administrativ actual, ceea ce le reduce forța juridică pentru situația din 2026.
Nu toate precedentele sprijină însă poziția social-democraților. Cazul fostului primar al Piteștiului, Cornel Ionică, arată o soluție inversă: ordinul de încetare a mandatului emis în 2019 a fost anulat de Tribunalul Argeș, care a dispus reintegrarea acestuia în funcție.
USR aduce propriul precedent
În apărarea lui Fritz, USR a indicat cazul fostului primar al orașului Recaș, Teodor Pavel, sancționat în 2023 exact ca acum: doar cu reducerea indemnizației, deși raportul ANI privind conflictul de interese rămăsese definitiv. Decizia a fost luată chiar de un prefect PSD, Mihai Ritivoiu, ceea ce arată o practică administrativă neunitară inclusiv în interiorul partidului.
Prefectul de Timiș a susținut, într-o intervenție la Antena 3, că măsura aplicată lui Fritz este identică celei folosite anterior pentru primarul din Reșița, potrivit News.ro.
O lege neclară, cu interpretări divergente
Contradicția provine din formularea legislației. Articolul 160 din Codul administrativ menționează expres incompatibilitatea printre cauzele de încetare a mandatului primarului, dar nu enumeră la fel de clar conflictul de interese. Articolul 228 alineatul (5) prevede pentru conflictul de interese doar reducerea indemnizației.
Legea nr. 176/2010 și jurisprudența ÎCCJ tratează însă conflictul de interese și incompatibilitatea împreună atunci când reglementează interdicția de trei ani. Din punct de vedere juridic, ordinul prefectului nu este automat nul, dar rămâne vulnerabil la o eventuală contestație.
„Iau act de această sancțiune cu capul sus. Dreptul și dreptatea nu sunt întotdeauna același lucru”, a reacționat Dominic Fritz, care a anunțat că nu renunță la mandat.
Dacă ordinul prefectului va fi contestat de o persoană sau instituție cu legitimare procesuală, instanța va trebui să stabilească dacă Paul Fința putea aplica doar sancțiunea disciplinară sau dacă era obligat să constate și încetarea mandatului. Miza depășește cazul individual al lui Fritz, într-un moment în care Parlamentul dezbate chiar o nouă Lege a integrității, menită să clarifice exact această zonă gri a legislației.
