Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Partidul Social Democrat îl acuză pe prefectul județului Timiș, Paul Finta, că a aplicat legea selectiv pentru a-l menține în funcție pe primarul Timișoarei, Dominic Fritz, deși raportul Agenției Naționale de Integritate privind conflictul de interese al edilului a rămas definitiv, potrivit Cursdeguvernare.ro. PSD susține că prefectul avea obligația să constate încetarea mandatului, nu doar reducerea indemnizației.
Prin Ordinul nr. 702 din 4 august 2026, prefectul Finta a dispus diminuarea indemnizației lui Fritz cu 10%, timp de șase luni, fără a constata încetarea mandatului. Liderul USR rămâne, astfel, primar al Timișoarei.
Prefectul a ales sancțiunea cea mai blândă permisă de Codul administrativ
Ordinul prefectului se bazează pe art. 228 alin. (5) din Codul administrativ, care prevede că încălcarea regimului conflictului de interese de către un ales local constituie abatere disciplinară, sancționată cu diminuarea indemnizației cu 10% pentru cel mult șase luni. Potrivit Ecopolitica.ro, ordinul îl menține pe Fritz în funcție, îl numește expres „primarul Municipiului Timișoara” și nu declară vacantă funcția.
Finta a explicat că, înainte de a emite ordinul, a solicitat un punct de vedere Agenției Naționale de Integritate, dar nu a primit răspuns. Prefectul a invocat și un comunicat ANI potrivit căruia, din 122 de cazuri de conflict de interese aflate în evidența instituției, în niciunul nu s-a dispus încetarea mandatului unui primar.
🗞️ Citește și Acestea
Conflictul de interese, constatat definitiv de instanță
Cazul pornește de la un împrumut de 25.000 de lei primit de Fritz în campania electorală din 2020 de la arhitectul Răzvan Negrișanu. După câștigarea mandatului, primarul a semnat un act administrativ de modificare a unui Plan Urbanistic Zonal, a cărui documentație tehnică fusese realizată de o firmă în care creditorul său avea interese.
Curtea de Apel Timișoara a respins contestația lui Fritz în februarie 2026, iar pe 18 iunie Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursul și a confirmat definitiv raportul ANI. „Este suficient să existe un interes personal ori patrimonial susceptibil să afecteze imparțialitatea funcției”, a reținut instanța, potrivit motivării citate de PSD.
Precedente invocate de social-democrați
PSD susține că interpretarea prefectului contrazice atât motivarea Curții de Apel Timișoara, care a menționat explicit „încetarea mandatului” drept consecință a rămânerii definitive a raportului ANI, cât și Decizia nr. 74/2020 a Înaltei Curți, care stabilește că mandatul unui ales local încetează de drept atunci când un raport ANI definitiv constată o incompatibilitate sau un conflict de interese.
Cel mai relevant precedent citat de partid este cazul fostului primar al comunei Silivașu de Câmpie, Ioan Tiberiu Cămărășan, al cărui mandat a încetat de drept în 2021, după ce raportul ANI a rămas definitiv, printr-un ordin al prefectului de Bistrița-Năsăud emis sub actualul Cod administrativ. PSD mai amintește cazurile foștilor primari ai comunelor Agapia și Lupșa, cărora prefecții le-au constatat încetarea mandatului pentru conflict de interese, deși ambele decizii sunt anterioare Codului administrativ actual.
USR invocă un precedent creat chiar de un prefect PSD
În apărarea lui Fritz, USR a indicat cazul fostului primar al orașului Recaș, Teodor Pavel, sancționat în 2023 de un prefect social-democrat exact cu diminuarea indemnizației cu 10%, fără pierderea mandatului. Prefectul Finta a invocat el însuși acest precedent la anunțarea ordinului, potrivit Banatulmeu.ro, subliniind că măsura similară din 2023 „stă la baza deciziei” pe care a luat-o acum.
O legislație neclară, cu interpretări diferite de la caz la caz
Contradicția pornește din formularea Codului administrativ: art. 160 menționează incompatibilitatea printre cauzele de încetare a mandatului primarului, fără să enumere la fel de explicit conflictul de interese, tratat separat, la art. 228 alin. (5), prin sancțiunea reducerii indemnizației. Legea nr. 176/2010 și jurisprudența ÎCCJ tratează însă cele două situații împreună atunci când reglementează interdicția de trei ani și încetarea mandatului.
Ordinul prefectului nu este automat nul, dar rămâne vulnerabil la o eventuală contestație. Dacă o instituție sau o persoană cu legitimare procesuală îl atacă în instanță, judecătorii vor trebui să lămurească dacă prefectul putea alege între cele două sancțiuni sau dacă era obligat să constate încetarea mandatului.
Disputa juridică vine chiar în ziua în care Parlamentul dezbătea la Senat noi amendamente la legea integrității, care ar putea clarifica pentru viitor consecințele conflictului de interese pentru aleșii locali. PSD anunță în continuare că îl va soma pe prefectul Finta să revină asupra ordinului, avertizându-l cu posibile răspunderi pentru abuz în serviciu, în timp ce USR susține că decizia prefecturii respectă litera legii în vigoare.
Miza politică a cazului rămâne ridicată: Dominic Fritz este atât primar al Timișoarei, cât și președinte al USR, iar soarta mandatului său ar putea influența direct negocierile privind viitoarea configurație a coaliției de guvernare.
