Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Alex Florența, procurorul general al României și candidat pentru funcția de procuror-șef adjunct al DIICOT, a avansat joi o propunere radicală: Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism să renunțe la investigarea infracțiunii de deținere de droguri pentru consum propriu. Declarația a fost făcută în cadrul interviului pentru ocuparea uneia dintre cele două funcții de conducere ale instituției, conform Puterea.ro.
Procurorul general argumentează că resursele specializate ale DIICOT sunt consumate inutil pe dosare cu grad redus de complexitate, în timp ce combaterea crimei organizate ar trebui să fie prioritatea principală a instituției.
Datele care justifică reforma.
Florența prezintă cifre alarmante: deși traficul de droguri reprezintă aproximativ 77% dintre dosarele aflate în lucru la DIICOT în 2025, „marea parte a acestor dosare au ca obiect deținerea drogurilor în vederea consumului propriu”, a explicat procurorul general. Această statistică reflectă o problemă sistemică în modul în care DIICOT își alocă resursele umane și financiare.
Potrivit bilanțului oficial DIICOT pe 2025, instituția s-a confruntat cu 48.279 de cauze de soluționat, dintre care 37.149 au vizat traficul de droguri. Media dosarelor pe procuror a crescut de la 178,9 în 2024 la 192,3 dosare în 2025, o creștere de 7,49%.
🗞️ Citește și Acestea
„E un moment absolut imperios necesar să ne punem într-adevăr maturi această problemă, dacă această infracțiune trebuie într-adevăr să se afle în competența DIICOT-ului”, a afirmat Alex Florența, potrivit News.ro.
Argumentele pentru reforma competenței DIICOT.
Florența își fundamentează propunerea pe trei piloni principali. În primul rând, nicio structură similară din Uniunea Europeană nu anchetează consumul de droguri. „Nu există nicio structură similară de combatere a crimei organizate la nivelul Uniunii Europene care să se ocupe cu consumul de droguri”, a subliniat procurorul general, conform Cotidianul.ro.
În al doilea rând, consumarea resurselor înalt specializate pentru infracțiuni cu grad scăzut de complexitate nu se justifică economic. Florența a evidențiat absurditatea situației: „Mi-e greu să-mi explice cineva argumentat și să mă convingă de faptul că un polițist specializat în combaterea criminalității organizate cu experiență poate de 10, 15, 20 de ani în acest domeniu, trebuie el să instrumenteze un dosar de deținere de droguri în care este identificat un copil deținând asupra sa poate un rest de joint”.
Aceste dosare presupun, în general, doar trei acte de urmărire penală și se soluționează în 99% din cazuri cu renunțare la urmărirea penală.
Al treilea argument demontează ipoteza că dosarele de consum generează informații valoroase pentru anchetarea traficului de amploare. „Dacă analizăm obiectiv dosarele de acest tip din ultimii zece ani, nu cred că depășesc 1% situația în care dosarele de articolul 4 să fi generat într-adevăr informații atât de solide pentru declanșarea unor anchete pe trafic de drog”, a explicat Florența.
Implicații pentru sistemul judiciar românesc.
Propunerea procurorului general nu vizează doar DIICOT, ci întregul sistem judiciar. Florența susține că schimbarea competenței trebuie operată și la nivelul structurilor de poliție, astfel încât polițiștii specializați să se concentreze pe rețelele de trafic, finanțarea fenomenului și distribuția în mediul online.
Această reformă ar putea elibera resurse semnificative pentru combaterea adevăratei criminalități organizate. În 2025, DIICOT a capturat peste 3,1 tone de droguri, dintre care 1.090 kg droguri de mare risc, conform raportului oficial al instituției. Totuși, supraîncărcarea cu dosare de consum limitează capacitatea procurorilor de a investiga rețelele complexe care alimentează piața.
Florența a avertizat că traficul de droguri în mediul online este „o zonă destul de neacoperită”, iar reorganizarea DIICOT ar putea permite o digitalizare accelerată și o adaptare la noile forme de criminalitate. În contextul în care tinerii români sunt tot mai expuși la substanțe psihoactive distribuite prin Telegram și Signal, conform Gandul.ro, propunerea procurorului general capătă o relevanță sporită.
Rămâne de văzut dacă comisia de selecție va lua în considerare această viziune reformatoare și dacă sistemul judiciar românesc este pregătit pentru o schimbare de paradigmă în abordarea consumului de droguri.
