Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Parchetul Curții de Apel București a respins noul proiect al reformei pensiilor magistraților și solicită Consiliului Superior al Magistraturii să emită aviz negativ. Decizia vine în contextul în care România riscă să piardă 231 de milioane de euro din PNRR dacă reforma nu este adoptată până pe 28 noiembrie, potrivit StiriPeSurse.ro.
Poziția fermă a procurorilor.
„Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, întruniți la data de 24.11.2025 în Adunarea Generală, au exprimat, cu majoritatea celor prezenți, un punct de vedere negativ referitor la propunerea legislativă privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, solicitând totodată emiterea unui aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii„, se arată în comunicatul Parchetului transmis marți.
Consiliul Superior al Magistraturii a convocat pentru 24 și 25 noiembrie adunările generale ale procurorilor și judecătorilor, pentru a afla punctul lor de vedere în legătură cu avizul pe care CSM trebuie să-l dea în cazul reformei pensiilor magistraților. După ce instanțele judecătorești și parchetele își vor exprima poziția, CSM se va întruni în plen pentru a da avizul pe proiectul inițiat de Guvernul Ilie Bolojan.
Ce prevede noul proiect de lege.
Conform noului proiect publicat săptămâna trecută în procedură de transparență decizională, cuantumul pensiei magistraților va fi 55% din baza de calcul, reprezentată de media indemnizațiilor brute din ultimii 5 ani, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă.
🗞️ Citește și Acestea
Perioada de tranziție până la vârsta de pensionare de 65 de ani va fi de 15 ani, calculată începând cu 1 ianuarie 2026. CSM are termen 30 de zile pentru a da un aviz consultativ, însă presiunea timpului este enormă având în vedere termenul limită din PNRR.
Negocierile cu magistrații, un eșec.
În schimb, magistrații solicită ca pensia lor să fie aproape la același nivel cu ultimul salariu încasat, o cerere considerată de Guvern ca fiind excesivă. Săptămâna trecută, pe 13 noiembrie, la Palatul Cotroceni au avut loc discuții pe tema pensiilor magistraților, cu participarea președintelui Nicușor Dan, a liderilor coaliției de guvernare și reprezentanți ai judecătorilor și procurorilor.
Negocierile au înregistrat un eșec, magistrații refuzând să accepte plafonarea pensiei la 70% din ultimul salariu net încasat, așa cum insistă premierul Bolojan. Lipsa unui compromis amenință îndeplinirea jalonului din PNRR și accesarea fondurilor europene.
Precedentul constituțional.
Proiectul inițial al reformei pensiilor magistraților a fost declarat neconstituțional de CCR pe 20 octombrie, prin votul a cinci judecători: Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu, Mihai Busuioc și Mihaela Ciochină. Motivul invocat de cei cinci judecători este că Guvernul nu a solicitat, în intervalul de timp prevăzut de lege, aviz de la CSM, chiar dacă acesta este consultativ.
Această decizie a obligat Executivul să reia procedura legislativă și să transmită proiectul la CSM pentru avizare consultativă, conform prevederilor legale. Termenul de 30 de zile pentru aviz creează însă probleme majore având în vedere urgența adoptării reformei pentru accesarea fondurilor europene.
Riscul financiar pentru România.
România are termen până pe 28 noiembrie pentru îndeplinirea jalonului din PNRR privind pensiile speciale, în caz contrar riscă să piardă suma de 231 de milioane de euro. Reforma pensiilor de serviciu, inclusiv a celor ale magistraților, este un jalon esențial pentru accesarea următoarei tranșe din Planul Național de Redresare și Reziliență.
Potrivit sursei citate, cel mai probabil procedura de asumare a răspunderii de către Guvern pe reforma pensiilor magistraților va avea loc abia săptămâna viitoare, ceea ce înseamnă că România va depăși termenul-limită stabilit în PNRR, conform Ziare.com.
Calendarul angajării răspunderii.
După primirea avizului CSM, premierul va convoca ședința de Guvern pentru a adopta proiectul. Apoi, va fi trimis în Parlament, unde senatorii și deputații pot depune amendamente timp de trei zile. Amendamentele vor fi analizate într-o nouă ședință a Executivului, unde pot fi adoptate sau nu.
După aceea, prim-ministrul Bolojan vine în Parlament pentru a-și angaja răspunderea. Proiectul poate fi apoi atacat la CCR de grupurile parlamentare, de Înalta Curte de Casație și Justiție, de președinte sau de către Avocatul Poporului. Judecătorii Curții Constituționale vor decide dacă reforma este sau nu constituțională.
Liderii coaliției PSD–PNL–USR–UDMR se reunesc marți pentru a stabili calendarul angajării răspunderii, însă fără avizul CSM procedura nu poate avansa. Chiar și în cel mai optimist scenariu, România va depăși termenul-limită de 28 noiembrie, punând în pericol accesarea fondurilor europene.
