Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Companiile deținute de statul român acumulează pierderi uriașe și datorii în creștere, în timp ce directorii încasează salarii generoase. De la UNIFARM la CFR, bilanțurile financiare arată o realitate care se agravează constant, iar reformele promise rămân în stadiul „conceptual, în lucru„, potrivit datelor publicate de Guvern.
UNIFARM: pierderi înmulțite de șase ori într-un an.
UNIFARM deschide lista companiilor cu evoluție financiară dezastruoasă. În 2024, compania a raportat pierderi de 354 de milioane de lei, de șase ori mai mult decât în 2023, când se afla la minus 54 de milioane de lei. UNIFARM nu a mai văzut profit din 2018, când bifase un plus simbolic de 280.000 de lei.
Între timp, directorul Adrian Dobre a câștigat în 2024 suma de 239.161 de lei, adică aproape 20.000 de lei net lunar, echivalentul a aproximativ 4.000 de euro, conform Digi24. Compania, care se ocupă cu asigurarea stocurilor de medicamente, aparatură medicală și seruri pentru spitalele din România, este în topul celor mai păguboase entități de stat.
CFR: datorii de peste un miliard de lei.
La CFR Infrastructură, responsabilă de întreținerea căii ferate, situația este la fel de sumbră. Compania a încheiat anul 2024 cu pierderi de peste 432 de milioane de lei și datorii totale de 1,8 miliarde. Directorul Alexandru Simu a încasat în 2023 un venit net anual de 400.000 de lei, echivalentul a peste 33.000 de lei lunar, aproximativ 6.600 de euro.
🗞️ Citește și Acestea
CFR Marfă nu se află într-o situație mai bună, raportând în 2024 pierderi de 328 de milioane de lei, cu aproape 97 de milioane mai mult decât în 2023. Telecomunicații CFR a crescut datoriile de la 4,9 milioane de lei în 2023 la 9,9 milioane în 2024, un ritm care ilustrează disfuncționalitățile acute din sistemul public.
Metrorex și Termoenergetica: prețuri majorate, pierderi în creștere.
Deși călătoriile cu metroul au devenit mai scumpe, Metrorex rămâne pe minus. În 2024, compania a marcat pierderi de 181 de milioane de lei, echivalentul a aproximativ 36 de milioane de euro. Directorul Adrian Mircea Teodorescu a încasat 257.481 de lei în același an, adică 21.500 de lei pe lună, aproximativ 4.300 de euro.
La Termoenergetica, principalul furnizor de apă caldă și încălzire centralizată din Capitală, pierderile au ajuns la peste 208 milioane de lei în 2024, în creștere față de anul anterior. Compania, aflată în subordinea Primăriei Generale, continuă să acumuleze datorii în contextul în care sistemul de termoficare se află într-o stare avansată de degradare, potrivit StiriPeSurse.ro.
Electrocentrale Craiova și aeroporturile regionale.
La Electrocentrale Craiova, pierderile s-au dublat spectaculos într-un an: de la 224 de milioane în 2023 la 433 de milioane de lei în 2024. Aeroporturile regionale nu scapă nici ele de problemele financiare. Aeroportul Internațional Timișoara – Traian Vuia are datorii de 14 milioane de lei, iar Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu Constanța pierderi de 8,8 milioane de lei.
Reformele promise rămân pe hârtie.
Deși Guvernul promite de luni bune o reformă a companiilor și instituțiilor de stat, aceasta a rămas în stadiul „inițial, conceptual, în lucru”. Coaliția negociază tăieri de cheltuieli de luni întregi și nu a reușit încă să se pună de acord pe măsuri concrete.
Vicepremierul Oana Gheorghiu a anunțat că în România funcționează 1.502 companii de stat, iar dintre acestea 83 concentrează pierderi istorice de aproximativ 14 miliarde de lei. Gheorghiu a declarat că reforma va începe cu 10 companii din domeniile Transporturi și Energie, însă calendarul exact nu a fost încă stabilit.
Lista datornicilor la Fisc.
În octombrie 2025, ANAF a publicat o listă a instituțiilor și companiilor de stat cu datorii la Fisc. Peste 500 de entități figurează pe listă, jumătate dintre ele fiind primării. Suma totală a datoriilor depășește 500 de milioane de lei.
CFR se află în fruntea clasamentului cu datorii de 674,8 milioane de lei, urmată de CFR Marfă cu 433 de milioane și Complexul Energetic Hunedoara cu 312,4 milioane. Unele administrații locale admit că au mizat pe sprijin financiar de la Guvern, sprijin care nu a mai venit în același ritm ca în anii trecuți.
Până la adoptarea unor măsuri concrete, companiile de stat rămân în derivă financiară, cu pierderi tot mai mari și fără un calendar clar al reformelor promise. Premierul Ilie Bolojan a amenințat cu închiderea sau privatizarea entităților neperformante, însă implementarea efectivă a acestor măsuri rămâne de văzut.
