Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii intervine în disputa privind legea salarizării procurorilor, cu o zi înaintea consultărilor politice de la Palatul Cotroceni, potrivit Mediafax. Secția susține că formula de coeficienți vehiculată public „se îndepărtează în mod flagrant” de echilibrul necesar între puterile statului.
Procurorii au luat act de consultarea programată pe 20 august la Cotroceni, unde președintele Nicușor Dan a discutat cu liderii politici despre proiectul legii de salarizare a personalului plătit din fonduri publice. Poziția vine în aceeași zi în care Secția pentru judecători a CSM a formulat o critică separată, mai amplă, la adresa acelorași grile salariale.
Procurorii reclamă lipsa unei consultări efective
Un al doilea reproș al Secției pentru procurori vizează modul în care a fost pregătită reforma. Instituția susține că o schimbare atât de amplă a sistemului de salarizare nu poate fi făcută fără participarea efectivă a categoriilor profesionale vizate.
CSM afirmă că, până în prezent, Consiliul „ca instituție reprezentativă a sistemului judiciar” nu a beneficiat de o asemenea consultare. Mesajul survine după ce Nicușor Dan mai avusese, pe 11 august, o rundă de consultări la Cotroceni cu liderii PSD, PNL, USR și UDMR, încheiată fără un acord politic asupra formei legii.
🗞️ Citește și Acestea
Nicio discriminare între judecători și procurori
Secția pentru procurori introduce în dezbatere o temă distinctă de criticile formulate anterior de judecători: eventuala diferențiere salarială în interiorul magistraturii. Procurorii consideră „nejustificată orice discriminare” între nivelul lor de salarizare și cel al judecătorilor.
Argumentul se bazează pe condițiile identice de admitere în profesie și de promovare în carieră, precum și pe regimul comun de incompatibilități și interdicții. Potrivit Stiripesurse, Secția pentru procurori argumentează că diferențele constituționale de statut, judecătorii fiind independenți, iar procurorii acționând sub control ierarhic, nu justifică o ierarhie salarială între cele două categorii de magistrați.
Ambele secții ale CSM pun presiune înaintea negocierilor
Reprezentanții judecătorilor au reclamat, separat, că președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție ar fi poziționat în proiect sub miniștri, consilieri prezidențiali și lideri de grup parlamentar, iar un judecător al ÎCCJ cu vechime maximă ar avea un coeficient inferior celui al primarului general al Capitalei.
Prin cele două luări de poziție, componentele CSM transmit că forma finală a legii riscă o opoziție puternică din partea sistemului judiciar dacă actualele raporturi salariale rămân neschimbate. Consiliul nu a comunicat, până la acest moment, dacă a primit un răspuns oficial din partea Guvernului la solicitarea de consultare.
Presiune pentru adoptarea legii până la 31 august
Negocierile au loc sub presiunea calendarului PNRR. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a afirmat pe 10 august că reforma reprezintă un jalon de care depinde deblocarea a aproximativ 770 de milioane de euro și că legea trebuie adoptată și promulgată până la 31 august 2026. El a precizat atunci că proiectul discutat presupune circa 12 miliarde de lei pentru corectarea inechităților salariale.
Pe 20 august, de la ora 14:00, Nicușor Dan a avut o nouă discuție politică la Cotroceni cu liderii fostei coaliții, după rundele de negocieri tehnice derulate în zilele anterioare. Miza reală a intervenției procurorilor rămâne, dincolo de cifre, cererea ca noua lege să reflecte o poziție de echilibru a justiției față de celelalte puteri ale statului, nu doar o formulă bugetară negociată politic.
