Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Primăria Municipiului București pierde anual între 22 și 42 de milioane de euro din administrarea ineficientă a propriului portofoliu imobiliar, format din peste 7.000 de locuințe și spații comerciale, potrivit unei analize a Ziarului Financiar, citată de Mediafax. Chiriile pentru locuințe au rămas, în multe cazuri, la nivelurile stabilite în 2007, iar sute de spații comerciale stau goale de ani de zile.
Chirii înghețate de aproape două decenii.
Administrația Fondului Imobiliar (AFI), instituția care gestionează aceste active, are în evidență peste 7.100 de proprietăți — locuințe, spații comerciale și garaje. Pentru locuințe, tariful mediu este de aproximativ 0,85 lei pe metru pătrat, ceea ce înseamnă chirii lunare de câteva zeci de lei pentru unele apartamente.
Prin comparație, în piața liberă o garsonieră se închiriază cu circa 350–500 de euro pe lună, iar un apartament cu două camere ajunge la 600–850 de euro, în funcție de zonă. Practic, municipalitatea încasează de peste zece ori mai puțin decât piața pentru proprietăți similare.
Aproximativ 4.050 de locuințe sunt ocupate în regim de „locuințe convenabile”, iar chiriile nu au mai fost indexate timp de aproape 18 ani. „Cumulat pe această perioadă, pierderile depășesc un miliard de lei”, arată analiza citată de Mediafax.
🗞️ Citește și Acestea
Blocaj total pe spațiile comerciale.
Situația este la fel de îngrijorătoare în sectorul spațiilor comerciale. Din mai 2022 nu a mai fost organizată nicio licitație pentru închiriere, iar în prezent există 417 spații libere, totalizând aproximativ 42.500 de metri pătrați — în mare parte în stare avansată de degradare, fără să genereze niciun venit.
În total, Primăria Capitalei încasează sub 50 de milioane de lei anual din întregul portofoliu, echivalentul a circa 10 milioane de euro. Raportat la valoarea estimată a activelor — de peste un miliard de euro — randamentul este sub 1%, față de 7–8% obișnuit pe piața imobiliară privată, potrivit datelor consultanților de specialitate.
Lipsă de evidență și de control.
Un alt factor care agravează situația este absența unei evidențe clare a ocupanților, semnalată de G4Media. Există cazuri în care autoritățile nu știu cine utilizează anumite imobile sau dacă acestea generează venituri, conform G4Media.
Primarul general Ciprian Ciucu a declarat că sistemul de atribuire a locuințelor convenabile funcționa fără criterii clare: „Nu există niciun fel de criteriu pentru a fi atribuite. Pur și simplu, se dădeau din pix cui venea să ceară un spațiu de la AFI”.
Majorarea chiriilor, aprobată dar insuficientă.
Pe 13 martie, Consiliul General al Municipiului București a aprobat majorarea chiriilor pentru locuințele administrate de municipalitate, de până la de zece ori față de nivelul actual. Măsura ar putea crește veniturile, dar nu rezolvă problema fundamentală: sute de spații comerciale rămân goale, fără licitații organizate de patru ani.
Reforma completă a administrării patrimoniului imobiliar al Capitalei rămâne un obiectiv care necesită voință politică și o restructurare instituțională profundă, dincolo de simpla ajustare a chiriilor.
