Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
După demiterea Guvernului Bolojan prin moțiunea de cenzură, o întrebare crucială domină scena politică: îl mai poate propune președintele Nicușor Dan pe Ilie Bolojan din nou pentru funcția de prim-ministru? Tudorel Toader, fost judecător al Curții Constituționale și fost ministru al Justiției, a dat un răspuns clar, cu rezerve, potrivit Digi24.
Argumentul constituțional: votul de blam al Parlamentului.
Fostul judecător constituțional pornește de la logica instituțională a moțiunii de cenzură. Când Parlamentul adoptă o moțiune, nu face altceva decât să retragă în mod formal încrederea acordată premierului și echipei sale guvernamentale la investitură.
„Adoptarea unei moțiuni de cenzură înseamnă un vot de blam la adresa premierului și a echipei guvernamentale. Este un vot de blam în sensul că Parlamentul își exprimă neîncrederea în capacitatea premierului și a Guvernului de a pune în aplicare programul de guvernare”, a explicat Tudorel Toader pentru Digi24.
Prin urmare, o renominalizare imediată a aceleiași persoane ar ridica probleme de coerență constituțională: dacă astăzi Parlamentul declară că nu are încredere în cineva, a doua zi nu poate afirma contrariul.
🗞️ Citește și Acestea
Precedentul din 2020 și decizia CCR invocată de Toader.
Toader invocă decizia Curții Constituționale din 2020, adoptată în contextul în care Klaus Iohannis l-a propus din nou pe Ludovic Orban ca premier, la o zi după demiterea guvernului acestuia prin moțiune de cenzură. CCR a sancționat atunci demersul, subliniind că o nouă desemnare trebuie să reflecte capacitatea candidatului de a forma o majoritate parlamentară viabilă, nu de a provoca alegeri anticipate.
„Dacă propui același premier, același candidat, înseamnă că președintele care face propunerea nu ține cont de voința Parlamentului. Or, în echilibrul puterilor în stat, Parlamentul este suveran”, a afirmat Toader.
Există însă și o perspectivă contrară. Gabriel Andronache, liderul deputaților PNL, a susținut că Bolojan poate fi desemnat din nou premier dacă sunt îndeplinite trei condiții: președintele nu urmărește provocarea alegerilor anticipate, se coagulează o nouă majoritate și trece un interval rezonabil de timp de la adoptarea moțiunii.
O dezbatere deschisă cu miză politică majoră.
Situația din 2025 diferă față de precedentul din 2020 prin un element esențial: Ilie Bolojan nu a declarat public că dorește alegeri anticipate, spre deosebire de Ludovic Orban la momentul respectiv. Această nuanță este invocată de susținătorii reinvestirii sale pentru a argumenta că decizia CCR din 2020 nu s-ar aplica automat în cazul de față.
Cert este că decizia finală aparține președintelui Nicușor Dan, care a anunțat că va demara consultări informale cu partidele pentru a identifica formula optimă de guvernare, potrivit Euronews România.
Dezbaterea juridică reflectă, în fond, o criză politică mai profundă: România se află în plin proces de reconfigurare a majorităților parlamentare, iar soluția pentru formarea noului guvern rămâne incertă.
