Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Președintele Nicușor Dan a promulgat, pe 28 august 2026, patru legi legate direct de închiderea PNRR, cu trei zile înainte de termenul-limită de 31 august stabilit pentru îndeplinirea ultimelor jaloane, potrivit Gandul.ro. Printre actele semnate se numără chiar legea privind închiderea operațională și financiară a Planului Național de Redresare și Reziliență.
Cele patru decrete semnate de președinte
Nicușor Dan a semnat decretele pentru promulgarea legii privind închiderea operațională și financiară a PNRR, a legii privind integrarea hidrogenului din surse regenerabile în industrie și transporturi, a legii pentru accelerarea dezinstituționalizării persoanelor adulte cu dizabilități și a legii de aprobare a Strategiei naționale pentru conservarea biodiversității 2026-2030. Toate patru sunt condiționate de termenul de 31 august, dincolo de care jaloanele nu ar mai fi putut fi validate de Comisia Europeană.
„Banii din PNRR înseamnă, pentru țara noastră, dezvoltare, modernizare și progres”, a transmis președintele, potrivit Administrației Prezidențiale, citată de Realitatea.net.
Cât a rămas din alocarea inițială
Suma alocată României prin PNRR a scăzut semnificativ față de planul din 2021. Alocarea inițială era de circa 29,2 miliarde de euro; după renegocierile succesive din 2025-2026, planul a ajuns la 20,1 miliarde de euro, din care aproximativ 13,57 miliarde sunt granturi nerambursabile, păstrate aproape integral, iar restul sunt împrumuturi reduse la circa 6,54 miliarde de euro.
🗞️ Citește și Acestea
Până la finalul lunii august 2026, România încasase circa 13 miliarde de euro. Cererea de plată numărul 5, în valoare de 2,84 miliarde de euro, a fost depusă pe 14 august, iar ultima cerere posibilă trebuie depusă până la 30 septembrie. Absorbția declarată pe granturi a urcat de la aproximativ 47% la circa 78% după depunerea cererii numărul 5.
Unde s-au dus efectiv banii
Cele mai mari componente finanțate au fost transportul sustenabil, cu 5,45 miliarde de euro, educația, cu 2,79 miliarde, și componenta de cercetare-inovare privată, cu 2,13 miliarde de euro. Au urmat renovarea energetică a clădirilor, digitalizarea și fondul local pentru autorități. Pe teren, PNRR a finanțat peste 15.000 de proiecte, însă cu o săptămână înainte de termenul-limită, mii dintre ele încă nu fuseseră recepționate oficial.
La infrastructură, planul a rămas cu circa 257 de kilometri de autostradă nouă, față de cei aproape 429 de kilometri planificați inițial, după ce tronsoanele A8 Unirii și A3 Transilvania au ieșit din finanțarea prin PNRR. La calea ferată, de la circa 328 de kilometri planificați s-a ajuns la aproximativ 220 de kilometri modernizați efectiv.
Obiectivul asumat de România față de Uniunea Europeană a fost ca aproximativ 44% din alocare să meargă spre proiecte de climă și circa 22% spre digitalizare. Fiecare tranșă de bani a fost condiționată de jaloane și ținte concrete: legi adoptate, instituții funcționale, kilometri de drum finalizați, spitale și școli echipate, cloud guvernamental operațional. Nu au fost, altfel spus, bani necondiționați, ci finanțare legată strict de reforme verificabile.
Cei 770 de milioane de euro pierduți din cauza legii salarizării
Nu toate jaloanele au fost însă îndeplinite. Pe 27 august 2026, Nicușor Dan a anunțat pierderea definitivă a 770 de milioane de euro, echivalentul a aproape 3,9 miliarde de lei, după ce PSD, PNL, USR și UDMR nu au ajuns la un acord pe legea salarizării unitare a bugetarilor. Reforma rămâne obligatorie de adoptat până la finalul anului, dar jalonul de PNRR aferent a fost deja ratat, spre deosebire de cele patru legi promulgate pe 28 august, care au reușit să prindă termenul.
Ce a însemnat PNRR pentru economia României
Analizele Consiliului Fiscal și ale BNR arată că PNRR a adăugat peste un punct procentual la creșterea economică în perioada 2022-2024, prin metoda controlului sintetic. În 2025-2026, fondurile europene au amortizat parțial tăierea investițiilor publice impusă de procesul de consolidare fiscală. Estimările inițiale vorbeau despre un impact cumulat de până la 5,4 puncte de PIB dacă întregul pachet ar fi fost folosit, scenariu care nu s-a mai confirmat, din cauza tăierilor succesive de alocare.
Odată cu promulgarea celor patru legi, România își asigură accesul la partea din PNRR care mai poate fi validată până la termenul de 31 august. Rămâne însă deschisă situația celor 770 de milioane de euro pierduți pe fondul disputei politice privind salarizarea bugetarilor, sumă pe care partidele o recunosc, în continuare, ca fiind pierdută definitiv, nu doar amânată.
