Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Partidul Național Liberal a decis în unanimitate, să nu susțină Guvernul propus de premierul desemnat Eugen Tomac, potrivit HotNews.ro. Decizia a fost luată în ședința Biroului Politic Național, convocată de la ora 10:00 la sala grupului parlamentar din Camera Deputaților, și reprezintă o lovitură majoră pentru șansele lui Tomac de a fi învestit până pe 14 iunie, termenul constituțional limită.
Ședința decisivă: Bolojan a propus, PNL a votat în bloc
Conducerea PNL s-a reunit joi în ședință extinsă, la care au participat membrii Biroului Politic Național, parlamentarii liberali, primarii municipiilor reședință de județ și președinții de consilii județene, potrivit Gândul.
Ilie Bolojan, președintele PNL și premier interimar, a sosit la Parlament fără să facă declarații jurnaliștilor. A propus ca parlamentarii liberali să nu voteze Guvernul Tomac, iar propunerea sa a fost îmbrățișată, potrivit surselor politice, de toți cei prezenți în sală.
Înainte de ședință, Bolojan semnalase deja direcția, declarând că „un astfel de Guvern, care nu se bazează pe o susținere politică explicită, nu este o soluție pentru România, neavând posibilitatea să continue reformele și să treacă lucruri dificile de care realitatea pe care o parcurgem are nevoie”_, potrivit Adevărul.
🗞️ Citește și Acestea
Ce au spus liderii PNL în interiorul ședinței
Discuțiile din BPN au scos la suprafață mai multe poziții, unele surprinzătoare prin nuanțele lor.
Cătălin Predoiu a adus în discuție o observație care a stârnit reacții: „PSD este un adversar politic tradițional, dar care nu ia voturi de la PNL. Însă AUR, USR și un alt posibil partid de dreapta ar lua voturi de la PNL”_, a argumentat el, trasând o distincție între adversarii electorali reali ai partidului. Predoiu și un grup de lideri apropiați, printre care Hubert Thuma, Alina Gorghiu și Ionuț Stroe, au ales să părăsească sala înainte de votul final, conform surselor politice.
Ciprian Ciucu, vicepreședinte PNL și primarul general al Capitalei, a afirmat în sală că „vrem o soluție din Parlament, nu de la Cotroceni”. Pe pagina sa de Facebook, Ciucu a transmis un mesaj mai amplu: „Soluția nu este discreditarea partidelor politice și înlocuirea lor cu tehnicieni. Soluția este responsabilizarea partidelor”, adăugând că „problemele politice nu au soluții tehnice, ci doar soluții politice”_.
Rareș Bogdan, europarlamentar PNL, a adoptat un ton mai temperat față de colegii săi. El a apreciat intervenția publică a președintelui Nicușor Dan, care îndemna partidele la dialog, declarând că a fost „discursul unui Președinte care înțelege exact situația”. Totodată, Bogdan a cerut ca PNL să se uite „extrem de serios” la fiecare ministru propus și la programul de guvernare, înainte de a da un verdict categoric.
Alexandru Muraru a mers mai departe, acuzând că declarația lui Nicușor Dan din seara precedentă, prin care critica blocajul politic, a dat dovadă de „fascism”_, întrucât ar invalida voința partidelor parlamentare.
De ce refuză PNL: teama de influența PSD și logica opoziției
Principalul argument al PNL este că lista miniștrilor propuși de Tomac cuprinde oameni cu legături la PSD sau agreați tacit de social-democrați, în special la portofoliile cu resurse mari: Dezvoltare, Agricultură și Transporturi.
Un lider liberal a avertizat în spațiul public că „să nu ne lăsăm păcăliți de PSD. Și-au plasat oamenii în poziții cheie și pretind că sunt nefericiți”_.
Siegfried Mureșan, europarlamentar PNL, a rezumat cu cinism așteptările liberalilor față de premierul desemnat, potrivit Adevărul: „Dacă domnul ar fi un Mario Draghi, atunci poate ne-am uita altfel la dumnealui”_.
Există și o logică politică de fond. Surse politice indică că o parte a conducerii PNL dorește ca Guvernul Tomac să cadă la vot, pentru ca ulterior Nicușor Dan să fie nevoit să îl redesemneze pe Ilie Bolojan ca premier, pe baza unui acord de susținere explicit cu partidele pro-europene.
Ce înseamnă decizia PNL pentru șansele lui Tomac
Fără PNL, Tomac trebuie să găsească 233 de voturi în plenul reunit din alte surse. La momentul acestei analize, premierul desemnat mizează pe PSD, UDMR, minoritățile naționale, parlamentari neafiliați și formațiuni mai mici de dreapta.
Problema este că nici PSD nu a dat o garanție explicită. Social-democrații cer, în schimbul sprijinului, includerea în programul de guvernare a majorărilor de pensii și salarii, respectiv reducerea TVA la alimente și medicamente, angajamente greu de asumat în contextul constrângerilor bugetare impuse de PNRR.
USR, condus de Dominic Fritz, a anunțat anterior că „greu vedem o susținere a USR pentru guvernul lui”_, iar AUR a transmis că nu va participa la vot.
Tomac are termen până duminică, 14 iunie 2026, să se prezinte în Parlament pentru votul de învestitură. Votul în plenul reunit era planificat pentru 12 iunie. Dacă nu obține cei 233 de voturi, România va intra într-un nou ciclu de consultări la Cotroceni, cu posibilitatea alegerilor anticipate sau a unei noi desemnări.
🔮 CE URMEAZĂ:
– 12 iunie: votul de învestitură în plenul reunit al Parlamentului
– Termen constituțional: duminică, 14 iunie, expiră mandatul de 10 zile
– Dacă Tomac pică: Nicușor Dan reia consultările și poate desemna un nou premier
– Scenariul PNL: redesemnarea lui Bolojan, cu majoritate explicită
Decizia finală a Parlamentului va arăta clar câte voturi mai poate aduna Eugen Tomac fără sprijinul celor două partide pro-europene principale, PNL și USR, și dacă susținerea PSD va fi suficientă pentru a-l duce la Palatul Victoria.
–
