Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Premierul ungar Peter Magyar a anunțat, sâmbătă, măsuri excepționale de criză energetică, după ce centrala nucleară de la Paks a redus drastic producția din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării, potrivit Digi24. Declarațiile sale privind o eventuală limitare a consumului populației au atras critici dure din partea opoziției, care l-a comparat cu regimul comunist al lui Nicolae Ceaușescu.
Paks, aproape de oprirea totală după 44 de ani de funcționare
Singura centrală nucleară a Ungariei, situată pe malul Dunării, funcționează cu patru reactoare de tehnologie rusească răcite cu apă din fluviu. Potrivit Mediafax, în noaptea de sâmbătă spre duminică a fost oprit turbogeneratorul penultimei unități, iar producția a scăzut la doar 240 de megawați, față de capacitatea normală de aproximativ 2.000 de megawați.
„Ne confruntăm cu cele mai critice cinci zile. Mâine, centrala nucleară de la Paks nu va genera, în timp ce urmează zile cu temperaturi de 40 de grade Celsius”, a declarat Peter Magyar, potrivit Adevărul. Premierul a precizat că nivelul apei la Paks ajunsese la minus 133 de centimetri, iar la minus 134 de centimetri centrala trebuie oprită complet, din motive de siguranță.
Măsurile anunțate de premierul ungar
Peter Magyar a explicat că, în situații excepționale, guvernul de la Budapesta va dispune întreruperi temporare ale alimentării cu energie pentru consumatori punctuali, în timp ce limitarea consumului populației rămâne o variantă de ultimă instanță. Autoritățile au dispus deja oprirea temporară a unor trenuri de marfă, trecerea bugetarilor la muncă de acasă și restricții privind aerul condiționat în clădirile publice.
Premierul a adăugat că repornirea reactoarelor de la Paks va fi posibilă doar după ce nivelul Dunării va crește peste pragul critic, însă a subliniat că, potrivit datelor climatice din ultimii douăzeci de ani, șansele unei creșteri rapide sunt reduse.
Opoziția îl acuză de dezinformare și îl compară cu Ceaușescu
Declarațiile premierului au provocat o reacție dură din partea opoziției de la Budapesta. Parlamentara Piroska Szalai, din partidul Fidesz, l-a acuzat pe Magyar că a făcut afirmații nemaiîntâlnite în Ungaria decât în perioada regimului comunist condus de Mátyás Rákosi sau în România lui Ceaușescu, potrivit Capital.ro.
„Péter Magyar a făcut o afirmație despre ultimii 16 ani care, în țara noastră, a mai fost întâlnită doar în perioada regimului Rákosi sau în România lui Ceaușescu”, a declarat Szalai. Aceasta a explicat că, spre deosebire de perioada comunistă timpurie, când restricțiile de energie loveau direct populația, în perioada Kádár măsurile de reducere a consumului vizau mai degrabă industria, iar iluminatul locuințelor era protejat chiar și în iernile grele din 1979 și 1987.
Impact economic și context regional
Criza de la Paks ar putea costa Ungaria între 100 și 200 de miliarde de forinți, echivalentul a până la 630 de milioane de dolari, din cauza creșterii prețului energiei electrice importate, potrivit unor estimări citate de presă. Situația din Ungaria vine în paralel cu dificultăți similare în regiune: România se confruntă la rândul ei cu presiuni asupra Centralei Nucleare de la Cernavodă, tot din cauza debitului scăzut al Dunării, iar Republica Moldova a instituit propria stare de alertă în sectorul energetic.
Autoritățile ungare susțin că nivelul Dunării a scăzut nu doar pe teritoriul Ungariei, ci și mai în amonte, în Austria, respingând acuzațiile potrivit cărora apa ar fi reținută artificial de statele vecine. Rămâne de văzut dacă previziunile hidrologice pesimiste se vor confirma și dacă centrala de la Paks va putea fi repusă în funcțiune înainte de finalul verii.






















