Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
România a evitat, la limită, retrogradarea ratingului de țară în categoria „junk”, după ce agenția Fitch a decis, în noaptea de vineri spre sâmbătă, menținerea calificativului la BBB-, cu perspectivă negativă, potrivit HotNews. Europarlamentarul Gheorghe Piperea (AUR/ECR) a reacționat imediat, avertizând că o retrogradare ar fi însemnat o catastrofă pentru bănci și fondurile de pensii.
Decizia Fitch, calificată drept una „pe muchie de cuțit”
Toate cele trei mari agenții de rating, S&P Global Ratings, Moody’s și Fitch, mențin în prezent o perspectivă negativă asupra ratingului suveran al României, ceea ce plasează țara la un pas de categoria speculativă, nerecomandată investițiilor. Decizia agenției Fitch era anticipată ca fiind una „pe muchie de cuțit”, potrivit unor consultanți financiari citați de HotNews.
Agenția a menținut calificativul BBB-, ultima treaptă din categoria investment grade, estimând pentru 2026 un deficit al administrației publice de 5,9% din PIB, sub ținta de 6% asumată de Guvern și în scădere de la 9,3% în 2024. Deficitul cash s-a redus, în primul semestru din 2026, la 42 de miliarde de lei, față de 70 de miliarde de lei în aceeași perioadă a anului trecut.
Piperea: “Nu avea cum să retrogradeze România la junk”
Gheorghe Piperea susține că menținerea ratingului nu se datorează performanțelor economiei reale, ci unor interese financiare externe legate de România. „Nu avea cum să retrogradeze România la junk. Ar fi fost o catastrofă: fonduri zero, grad de risc maxim, junk înseamnă faliment suveran. Nu există interes pentru retrogradarea României în acest moment”, a declarat Piperea, în exclusivitate la Realitatea Plus.
🗞️ Citește și Acestea
Europarlamentarul a atras însă atenția că următoarea evaluare, programată în februarie 2027, ar putea avea un impact diferit. „Iar data viitoare, în februarie 2027, impactul va fi unul psihologic”, a mai spus acesta.
Atac direct la premierul interimar Ilie Bolojan
Piperea a condiționat evitarea unui eventual faliment suveran de o schimbare la nivelul Guvernului. „Dacă Ilie Bolojan nu pleacă de la Palatul Victoria, România va intra în faliment în februarie 2027”, a avertizat europarlamentarul AUR, potrivit Mediafax.
Declarația vine pe fondul incertitudinii politice generate de destrămarea coaliției de guvernare, în urma căreia Ilie Bolojan conduce în prezent Executivul de la Palatul Victoria în regim de interimat. Fitch a semnalat explicit acest risc în raportul său, arătând că prelungirea blocajului politic ar putea afecta capacitatea României de a continua reformele și consolidarea fiscală.
Ce riscuri mai semnalează agenția de rating
Fitch menține perspectiva negativă din cauza a trei vulnerabilități principale: deficitul fiscal și cel de cont curent, încă ridicate, creșterea datoriei publice și incertitudinea politică. Agenția estimează că ponderea datoriei publice în PIB va urca la 64,5% până în 2028, de la 59,3% la finalul lui 2025, depășind media statelor comparabile.
Raportul mai arată că reducerea deficitului se va încetini după 2026, cu riscuri de deteriorare semnificative în perioada premergătoare alegerilor parlamentare din 2028, ținând cont de istoricul relaxărilor fiscale pre-electorale din România. În sens pozitiv, respectarea țintelor bugetare ar putea determina, în timp, revizuirea perspectivei de la negativă la stabilă.
Rămâne de văzut dacă evaluarea din februarie 2027, menționată chiar de Piperea, va confirma temerile privind stabilitatea fiscală a României sau dacă măsurile de consolidare vor convinge agențiile de rating să îmbunătățească perspectiva țării.
Rolul fondurilor europene în menținerea ratingului
Fitch subliniază, în raportul său, că fondurile europene rămân un factor esențial pentru finanțarea externă a României. Resursele din politica de coeziune, granturile și împrumuturile din Planul Național de Redresare și Reziliență, alături de mecanismul european SAFE, au redus necesarul de finanțare de pe piețele externe pentru anul 2026. Agenția anticipează totuși că aceste intrări se vor reduce de la 3,7% din PIB în 2026 la aproximativ 1,5% din PIB în perioada 2027-2028, ceea ce ar putea menține ridicat volumul împrumuturilor contractate direct de statul român pe piețele financiare.
