Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Armata a reușit să dinamiteze stânca Pârjoaia din albia Dunării, în încercarea de a devia un debit mai mare de apă spre Centrala Nucleară de la Cernavodă, potrivit Digi24. Un geograf de la Universitatea din București se arată însă sceptic că exploziile de pe Dunăre vor rezolva problema debitului scăzut al fluviului.
Intervenția militară asupra stâncii Pârjoaia
Ministerul Apărării Naționale a efectuat, la finalul săptămânii trecute, explozii controlate pe malul Dunării, în județul Constanța, pentru a devia o parte din debitul fluviului către Centrala Nucleară Cernavodă. Prima detonare, cu 30 de kilograme de explozibil, nu a reușit decât să desprindă parțial formațiunea stâncoasă, astfel că militarii au reluat operațiunea cu o încărcătură dublă.
Conferențiarul universitar doctor Daniel Diaconu, de la Facultatea de Geografie a Universității din București, avertizează că intervenția are șanse reduse de succes și că problema debitului scăzut al fluviului este cunoscută de mai mulți ani.
„În urmă cu 10-12 ani am primit o solicitare de la Nuclearelectrica pentru un studiu de batimetrie pe Dunăre”, a explicat Daniel Diaconu, într-un interviu pentru DC News, precizând că proiectul nu a mai fost continuat după ce debitul fluviului și-a revenit atunci.
🗞️ Citește și Acestea
„Au venit numai cu idei greșite”
Geograful susține că, înainte de decizia de a dinamita malul stâncos, autoritățile au avut în vedere o altă soluție pe care o consideră și mai riscantă.
„S-a dorit să se dea drumul la apa din barajele de pe râurile din sudul României, Argeș, Olt, Buzău, pentru a se crește debitul pe Dunăre. Aia însemna că în august și început de septembrie, dacă nu vin ploile, lăsam orașele fără apă. Au venit numai cu idei greșite”, a declarat Daniel Diaconu.
„O să fie un fiasco mai mare decât la Praid”
Specialistul este sceptic că intervenția militarilor va produce rezultatul dorit și avertizează că efectele secetei vor continua.
„O să fie un fiasco mai mare decât la Praid. Și acolo ziceau că vor face repede, că vor scoate apa și am ajuns în situația în care o să avem acolo un lac sărat de cea mai mare frumusețe”, a afirmat Daniel Diaconu, referindu-se la eșecul lucrărilor de salvare a minei de sare de la Praid.
Acesta apreciază că debitul Dunării nu va crește semnificativ în perioada următoare: „Sunt șanse foarte mici să se rezolve ceva. Speranța că peste vreo săptămână o să mai crească debitul nu e realistă. Nu va fi ceva consistent. Seceta e destul de gravă în bazinul superior! Și cursurile râurilor noastre, care să zici că ar aduce apă mai repede, sunt la niște cote și debite minime”, a declarat conferențiarul universitar.
Datele care arată amploarea secetei
Daniel Diaconu susține că reducerea debitului Dunării a fost vizibilă încă de la începutul anului. La intrarea fluviului în România, la Baziaș, debitul a scăzut constant față de media multianuală: de la 4.700 mc/s la sfârșitul lunii ianuarie, față de o medie de 5.400 mc/s, până la doar 1.600 mc/s la finalul lunii iulie, față de media de 4.700 mc/s.
Potrivit Administrației Naționale Apele Române, nivelul Dunării în zona Cernavodă scade cu aproximativ 2-3 centimetri pe zi, iar în condițiile actuale centrala poate funcționa la limită încă patru-cinci zile, un termen strâns care explică urgența intervenției militare.
„Abia din septembrie-octombrie o să asistăm la creșteri mai consistente”
Potrivit lui Daniel Diaconu, afluenții românești ai Dunării au în prezent debite foarte reduse și nu pot compensa lipsa apei venite din amonte.
„Marea problemă acum, dacă ne uităm la principalele râuri care se varsă în Dunăre, Ialomița, Argeș, Olt, Jiu, dacă le aduni debitele, abia fac un pic peste 100 mc/s. Abia din septembrie-octombrie încolo o să asistăm la niște creșteri mai consistente de debit pe Dunăre, dacă vin ploile”, a conchis conferențiarul universitar.
Ce înseamnă asta pentru Centrala de la Cernavodă
Unitatea 2 de la Cernavodă asigură aproximativ 10% din necesarul de energie electrică al României, iar Guvernul a alocat deja șapte milioane de lei pentru lucrări de urgență la Dunăre. Scepticismul exprimat de geograf arată însă că soluțiile improvizate ar putea oferi doar un răgaz temporar, iar rezolvarea reală a problemei depinde de revenirea ploilor în bazinul superior al fluviului, așteptată abia toamna.
