Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Ernest Oberländer, fostul director al Muzeului Național de Istorie, acuză conducerea muzeului olandez că a mințit în privința măsurilor de securitate după ce artefacte dacice de valoare inestimabilă au fost furate de la Muzeul Drents din Assen, potrivit StiriPeSurse.ro.
Ernest Oberländer, în vârstă de 74 de ani, a dezvăluit că a fost profund afectat de criticile primite și de demiterea din funcție după jafului care a avut loc la începutul anului 2025. În interviul acordat televiziunii RTL, fostul director al Muzeului Național de Istorie a povestit cum a ajuns într-o adevărată furtună politică și mediatică. „A fost un an întunecat. Îmi revin încet-încet datorită medicamentelor”, a declarat el.
Acuzații grave: Sticla antiefracție promisă nu a fost folosită.
Oberländer aduce acuzații extrem de grave la adresa conducerii Muzeului Drents. Potrivit acestuia, olandezii nu au respectat acordul privind măsurile de securitate documentate în raportul de instalație. „Au mințit. Nu au respectat acordul din raportul privind instalația. Securitatea era crucială, dar sticla antiefracție promisă nu a fost folosită, iar coiful a fost furat după două lovituri de ciocan”, a afirmat fostul director.
Documentul tehnic stipula folosirea sticlei antiefracție de tip P6B, un standard de securitate ridicat pentru protejarea obiectelor de valoare. Însă, conform dosarului penal olandez citat de Antena 3 CNN, în vitrine a fost folosită sticlă P2B, un tip obișnuit utilizat pentru ferestre casnice. „Sticlă pentru casă, grădină și bucătărie, conform unui expert în sticlă”, a precizat Oberländer.
🗞️ Citește și Acestea
Fostul director susține că, dacă ar fi cunoscut acest detaliu, nu ar fi aprobat niciodată împrumutul. „Acesta este un patrimoniu important pentru România, pentru Europa și restul lumii. Într-un astfel de caz, nu poți reduce cerințele de securitate”, a subliniat el.
Sistemele de securitate care au eșuat.
Pe lângă problema sticlei neconforme, Oberländer a semnalat și alte deficiențe grave de securitate. Mașinile de ceață, care ar fi trebuit să elimine complet vizibilitatea în spațiul expozițional în caz de efracție, nu au funcționat corect. „E ca și cum ai merge prin lapte alb. Hoții de artă au intrat printr-o mică gaură în ușă. Nu ar fi găsit niciodată gaura aceea”, a explicat el.
În ciuda sistemelor avansate de alarmă, detectoarelor de mișcare și geamurilor blindate prezentate pe hârtie, hoții au reușit să pătrundă printr-o mică spărtură și să sustragă coiful de AUR de la Coțofenești și trei brățări dacice. După jaf, trei suspecți principali au fost arestați, dar obiectele furate rămân de negăsit.
Un muzeu care părea cel mai sigur.
Oberländer a dezvăluit că decizia de a împrumuta artefactele s-a născut dintr-un sentiment pozitiv față de Olanda și din dorința de a promova patrimoniul românesc. „Îi iubesc pe olandezi și am vrut să împărtășesc moștenirea românească cu lumea. Pregătirea pentru expoziție a fost meticuloasă, iar muzeul părea cel mai bine protejat dintre toate muzeele cărora le împrumutasem anterior piese”, a mărturisit el.
În trecut, tezaurul dacic a fost expus fără incidente la muzee din Milano, Beijing și Madrid. Oberländer a subliniat că, în special pentru expoziția din China, procesul de verificare a securității a durat doi ani. „Nu au existat astfel de probleme cu Muzeul Drents. Muzeul avea cele mai noi sisteme de alarmă, detectoare de mișcare și geamuri armate peste tot. Pe hârtie, acesta a fost cel mai sigur muzeu din întreaga serie”, a declarat fostul director pentru Digi24
Recompensă de 250.000 de euro.
Omul de afaceri olandez Alex van Breemen a oferit o recompensă de 250.000 de euro pentru informații care să conducă la recuperarea artefactelor furate. Conform rechizitoriului, procurorii olandezi au precizat că probele indică în mod clar că tezaurul nu a fost topit.
Muzeul Drents nu a făcut declarații oficiale legate de calitatea sticlei folosite în vitrine, asigurând doar că a respectat condițiile de asigurare și a împărtășit toate informațiile necesare cu omologii români.
