Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Eugen Tomac, europarlamentar și lider al PMP, este principala opțiune luată în calcul la Cotroceni pentru funcția de premier, în timp ce Guvernul Bolojan s-a reunit marți, 2 iunie 2026, în ședință extraordinară în format hibrid, de la ora 13:00, la Palatul Victoria. Desemnarea ar putea fi anunțată chiar în această zi, potrivit Adevărul.
Eugen Tomac, varianta agreată la Cotroceni
Potrivit surselor politice, Nicușor Dan i-a comunicat deja liderilor principalelor partide că îl dorește pe Eugen Tomac în fruntea Executivului. Dacă desemnarea va fi oficializată, premierul nominalizat va avea la dispoziție 10 zile pentru a purta negocieri și a se prezenta în fața Parlamentului cu un program de guvernare și o listă a miniștrilor.
Formula vehiculată cel mai intens este un guvern prezentat public drept tehnocrat la nivelul miniștrilor, în care partidele ar fi reprezentate în eșaloanele inferioare, începând cu funcțiile de secretari de stat. Printre numele vehiculate pentru portofolii cheie s-au numărat Mihnea Motoc la Ministerul Apărării și Luca Niculescu la Ministerul Afacerilor Externe.
Dacă Tomac va fi desemnat și nu va reuși să strângă o majoritate în cele 10 zile, consultările vor fi reluate. Unii analiști politici interpretează o eventuală nominalizare a sa ca o mișcare tactică — un „candidat de sacrificiu” menit să mute presiunea negocierilor pe partide.
🗞️ Citește și Acestea
PNL și USR rămân rezervați. PSD, mai deschis
Problema majoră rămâne votul din Parlament. PNL și USR nu și-au exprimat susținerea față de o formulă în care PSD ar juca un rol central. PSD nu excludea, potrivit surselor, să susțină un cabinet Tomac, dacă nominalizarea devine oficială — dar decizia urmează să fie supusă forurilor interne ale partidului.
📊 CIFRE CHEIE:
• Parlamentul are 465 de mandate; pragul majorității absolute: 233 de voturi
• PSD: 129 parlamentari | AUR: 90 | PNL: 73 | USR: 59 | UDMR: 32
• PNL + USR + UDMR + minorități naționale: 181 de voturi — sub pragul necesar
Fără PSD sau o coaliție neobișnuită, Guvernul Tomac nu ar putea trece un vot de învestire.
Criza politică: cum a început și unde se află acum
Criza guvernamentală a debutat pe 5 mai 2026, când Cabinetul condus de Ilie Bolojan a fost demis printr-o moțiune de cenzură inițiată de PSD, AUR și PACE – Întâi România. Moțiunea a trecut cu 281 de voturi — mult peste pragul de 233. De atunci, Guvernul Bolojan funcționează în regim interimar, cu atribuții limitate.
Timp de aproape patru săptămâni, negocierile nu au produs o formulă stabilă. PSD revendică un rol decisiv în noua arhitectură guvernamentală, PNL și USR încearcă să evite asocierea cu o formulă dominată de social-democrați, iar Nicușor Dan caută, potrivit declarațiilor sale, o majoritate „solidă și pro-occidentală”.
Ce se întâmplă dacă și al doilea guvern pică
Constituția prevede că alegerile anticipate nu intervin automat. Parlamentul poate fi dizolvat numai dacă nu a acordat votul de învestire timp de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a minimum două propuneri. Chiar și atunci, dizolvarea este o posibilitate, nu o obligație.
Această regulă explică de ce unii actori politici consideră că o eventuală nominalizare a lui Eugen Tomac ar putea servi drept primă etapă a unui joc mai lung, în care adevărata miză rămâne raportul de forțe dintre Cotroceni, PSD, PNL și USR.
Decizia președintelui Nicușor Dan, dacă va fi anunțată marți, va transforma blocajul politic dintr-o criză de negocieri într-un test parlamentar concret.
