Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Moscova a acuzat luni România de dezinformare și de convocarea „în grabă” a ședinței Consiliului de Securitate al ONU privind drona rusească prăbușită la Galați, potrivit Cursdeguvernare.ro. Oana Țoiu, ministrul Afacerilor Externe al României, a respins acuzațiile punct cu punct și a invocat experiența Europei de Est ca argument pentru necesitatea vigilenței pe flancul estic al NATO.
Moscova: „Acuzații nefondate în slujba lumii occidentale”
Reprezentantul Rusiei la ONU, Vasili Alekseievici Nebenzia, a atacat direct Bucureștiul în intervenția sa.
„Știm că România a convocat în grabă această întâlnire, aducând acuzații nefondate și care nu sunt obiective contra Rusiei. Credem că scopul acestei întâlniri este de a satisface cerința țărilor occidentale de a răspunde acuzațiilor propagate de media occidentale antirusești”, a afirmat Nebenzia.
Diplomatul rus a sugerat și că există semne de întrebare tehnice privind versiunea prezentată de București, afirmând că, dacă o dronă Geran-2 ar fi lovit cu adevărat un acoperiș de bloc, distrugerile ar fi fost mult mai mari. Moscova a cerut o anchetă „obiectivă și depolitizată”, condiționând participarea de accesul la fragmentele dronei.
🗞️ Citește și Acestea
Țoiu: „Europa de Est a știut întotdeauna ce riscă”
Ministra română a respins cu fermitate narațiunea Moscovei, invocând istoria recentă a regiunii.
„Declarațiile rusești sunt ceea ce ne așteptam să fie: o încercare să arate că nu sunt responsabili pentru propriile acțiuni. A fost surprinzătoare declarația lor prin care spuneau că cererea României vine ca o consecință a dorințelor lumii occidentale. Europa de Est știe foarte bine la ce să se aștepte de la Rusia. Europa de Est este cea care a arătat care este riscul încă de la începutul agresiunii în Crimeea”, a declarat Țoiu, la New York.
Ministra a subliniat că România este recunoscătoare pentru sprijinul internațional primit și a menționat că 56 de state au condamnat la ONU comportamentul Rusiei.
Formatul B9: România și Polonia, arhitectele coerenței pe flancul estic
Oana Țoiu a adus în discuție și dimensiunea strategică mai largă a incidentului, în contextul unui flanc estic NATO care are nevoie de o abordare unitară.
„Tocmai de aceea se vorbește despre articolul 4, tocmai de aceea am creat conceptul B9 cu România și Polonia, pentru a avea o abordare coerentă pe flancul estic”, a explicat ministra.
Formatul B9 reunește cele nouă state membre NATO din Europa Centrală și de Est — Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Ungaria — și funcționează ca platformă de coordonare a pozițiilor pe probleme de securitate regională. România și Polonia au fost inițiatoarele acestui format tocmai din dorința de a transmite un mesaj coerent aliaților occidentali cu privire la riscurile de pe flancul estic.
Incidentul de la Galați, un precedent grav pentru securitatea regională
Drona rusească Geran-2 s-a prăbușit în noaptea de 28 spre 29 mai 2026 pe un bloc de locuințe din Galați, rănind două persoane — o mamă și copilul ei. Este primul incident în care cetățeni români au necesitat îngrijiri medicale ca urmare a incursiunii unei drone rusești, după ce România a înregistrat în 2026 peste 30 de incursiuni similare în spațiul aerian național.
Armata Română a confirmat prin raport tehnic că drona este de origine rusească, pe baza fragmentelor recuperate care poartă inscripția chirilică „ГЕРАН-2″ și a componentelor electronice identice cu alte drone rusești identificate anterior pe teritoriul țării.
România va continua să urmărească evoluțiile diplomatice la nivel ONU și NATO, urmând să anunțe pașii concreți adoptați în urma acestei ședințe istorice.
