Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Președintele Nicușor Dan a cerut Parlamentului reexaminarea legii hidrocentrale arii protejate, potrivit Mediafax. Solicitarea, transmisă pe 12 august, vine după ce Curtea Constituțională i-a respins toate criticile de neconstituționalitate formulate împotriva actului normativ.
Legea permite finalizarea a șapte proiecte hidroenergetice începute înainte de 2007, prin modificarea limitelor unor arii naturale protejate. Șeful statului nu mai contestă acum constituționalitatea normei, ci oportunitatea și lipsa unor garanții de mediu actualizate.
Ce prevede legea hidrocentralelor din ariile protejate
Actul normativ vizează amenajări hidroenergetice ale Hidroelectrica aprobate prin hotărâri de Guvern sau decrete de stat înainte de 29 iunie 2007, ale căror lucrări fuseseră deja începute. Printre proiectele eligibile se numără Pașcani, Răstolița, Surduc–Siriu, Livezeni–Bumbești, Cornetu–Avrig, Cerna–Motru–Tismana și Cerna–Belareca, unele finalizate în proporție de peste 85%.
Legea a fost adoptată de Camera Deputaților în octombrie 2025, cu 262 de voturi pentru și 33 împotrivă, potrivit DCNews. Proiectul fusese inițiat în 2022 de un grup de parlamentari format în majoritate din reprezentanți ai PSD, printre care senatorul Daniel Zamfir.
🗞️ Citește și Acestea
Nicușor Dan a atacat legea la Curtea Constituțională în noiembrie 2025, invocând dreptul la un mediu sănătos și legislația europeană. CCR a respins însă sesizarea prin Decizia nr. 735 din 24 iunie 2026, stabilind că actul normativ respectă Constituția în raport cu toate criticile formulate.
Argumentele președintelui pentru reexaminare
În cererea trimisă Parlamentului, Administrația Prezidențială susține că respingerea criticilor de neconstituționalitate nu epuizează analiza necesară. Potrivit președintelui, existența unei aprobări anterioare anului 2007 nu dovedește că un proiect mai este viabil tehnic și sustenabil economic după aproape două decenii.
Șeful statului cere de asemenea ca legea să precizeze expres că derogarea nu se aplică suprafețelor care se suprapun cu siturile Natura 2000, deși CCR a stabilit deja că mecanismul vizează exclusiv ariile protejate de interes național.
Un alt punct sensibil privește noțiunea de „beneficiar”, pe care legea nu o definește. Administrația Prezidențială avertizează că lipsa unei definiții clare ar putea duce la aplicarea discreționară a normei.
Suprapunerea de regimuri juridice, motiv de îngrijorare
Președintele atrage atenția că, între inițierea legii și prezent, cadrul legislativ s-a schimbat prin apariția zonelor prioritare pentru biodiversitate și a altor reguli privind investițiile energetice strategice. Pentru aceeași hidrocentrală ar putea deveni aplicabile simultan regimul ariilor protejate, regulile Natura 2000, evaluarea de mediu și legislația apelor.
În opinia șefului statului, suprapunerea acestor regimuri riscă să producă „incertitudine în aplicare, competențe concurente” și noi litigii, în loc să simplifice finalizarea investițiilor.
Administrația Prezidențială cere totodată definirea clară a termenilor „mentenanță”, „retehnologizare” și „modernizare”, folosiți pentru a excepta anumite lucrări de la evaluarea de mediu.
Reacții politice după cererea de reexaminare
Senatorul PSD Daniel Zamfir, unul dintre inițiatorii legii, a salutat public decizia CCR din iunie și a acuzat ONG-urile de mediu și USR că ar bloca dezvoltarea energetică a țării. Organizațiile de mediu susțin, dimpotrivă, că finalizarea proiectelor vechi ar aduce pagube disproporționate habitatelor naturale.
Constituția îi permite președintelui să ceară reexaminarea unei legi o singură dată. Parlamentul poate accepta integral, parțial sau respinge observațiile transmise de Cotroceni, iar rezultatul dezbaterii va decide soarta celor șapte proiecte hidroenergetice rămase blocate de peste un deceniu.
