Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Președintele Nicușor Dan și-a nuanțat poziția privind interzicerea rețelelor sociale pentru copii, declarând pe 22 septembrie, de la New York, că o recomandare științifică larg împărtășită ar trebui pusă în practică. Șeful statului venise, în februarie, cu o poziție mai rezervată pe același subiect, atunci când a cerut ca discuția să rămână, deocamdată, în sarcina specialiștilor, potrivit Digi24.
De la „să dezbată specialiștii” la „trebuie să-i dăm curs”
În februarie, întrebat despre eventuala interzicere a accesului minorilor la rețelele sociale, președintele a răspuns că e nevoie mai întâi de o dezbatere între specialiști, înainte ca politicul să ia o decizie. A pus atunci accentul pe combaterea consumului de droguri și pe activitățile alternative pe care societatea le oferă copiilor, ca priorități conexe.
De la New York, discursul lui s-a schimbat de ton, deși nu de fond. Președintele a spus că, dincolo de detaliile tehnice ale unei eventuale legi, precum pragurile de vârstă, e nevoie să ne uităm „cu datele științei” la efectele rețelelor sociale asupra sănătății copiilor.
Ce a spus președintele despre propunerea Comisiei Europene
Întrebat direct dacă România ar putea susține inițiativa Comisiei Europene de a interzice rețelele sociale copiilor sub 13 ani, Nicușor Dan a explicat că orice propunere venită de la Bruxelles trece prin dezbaterea instituțiilor europene, iar poziția oficială a țării va fi stabilită abia după o discuție internă cu specialiștii și autoritățile de resort, informează Stiripesurse.ro.
🗞️ Citește și Acestea
Fără să comenteze pragurile de vârstă din propunerea europeană, șeful statului a mers, de această dată, mai departe decât în februarie, spunând că unei opinii majoritare a specialiștilor trebuie să i se dea curs, atunci când vine vorba de sănătatea copiilor: „Trebuie să-i dăm curs”, a spus el.
Ce prevede propunerea Comisiei Europene
Inițiativa la care s-a referit președintele, denumită „EU Kids Act”, a fost anunțată de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pe 16 septembrie, în discursul anual privind starea Uniunii, susținut la Strasbourg. Propunerea interzice accesul la rețelele sociale pentru copiii sub 13 ani și permite, între 13 și 15 ani, doar conturi cu funcții limitate, create și supravegheate de părinți, potrivit Edupedu.ro.
Textul complet al propunerii a fost prezentat oficial pe 17 septembrie și urmează calea obișnuită a legislației europene, cu discuții în Parlamentul European și în Consiliul UE, unde reprezentanții statelor membre, inclusiv ai României, vor trebui să se pronunțe.
Cum arată deja restricțiile în alte state europene
România nu ar fi prima țară care se confruntă cu această dilemă. Danemarca a anunțat deja o interdicție națională pentru accesul minorilor sub 15 ani la rețelele sociale, iar Franța pregătește o lege similară, cu aplicare pentru cei sub 15 ani, potrivit anunțurilor guvernelor de la Copenhaga și Paris citate în presa europeană din această vară.
Australia rămâne, la nivel global, punctul de REPER invocat constant de oficialii europeni: țara a interzis, din decembrie 2025, conturile pe rețelele sociale pentru persoanele sub 16 ani, obligând platformele să ia „măsuri rezonabile” pentru verificarea vârstei utilizatorilor. Președinta Comisiei Europene a menționat de mai multe ori modelul australian ca sursă de inspirație pentru propunerea de la Bruxelles.
Poziția guvernului român, deocamdată neclară
Guvernul interimar nu a comunicat, până la acest moment, o poziție oficială privind sprijinul României pentru propunerea Comisiei Europene. Declarația președintelui arată însă o deschidere mai mare decât cea afișată în trecut de fostul premier Ilie Bolojan, care își exprimase rezerve față de o astfel de interdicție.
România se aliniază astfel unui val mai larg de state europene care iau în calcul restricții similare, de la Danemarca la Franța, într-un moment în care instituțiile europene au concluzionat, pe baza unor rapoarte de specialitate, că expunerea copiilor la rețelele sociale este asociată cu riscuri precum anxietatea, dependența digitală și tulburările de somn.
Rămâne de văzut cât de repede va organiza România dezbaterea internă cerută chiar de președinte, având în vedere că textul propunerii europene intră deja în procedura legislativă de la Bruxelles, iar termenele de negociere la nivelul UE nu vor aștepta clarificarea poziției naționale.
