Liderii a peste 20 de țări, printre care Germania, Canada, Australia și Africa de Sud, alături de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au cerut, în marja Adunării Generale a ONU, adoptarea unor măsuri de securitate cu caracter constrângător pentru inteligența artificială. Îngrijorarea vine pe fondul unor avertismente tot mai insistente privind riscurile pe care le presupune dezvoltarea rapidă a acestei tehnologii, subliniate recent și de Înaltul Comisar ONU pentru Drepturile Omului, Volker Turk, care a cerut introducerea urgentă a unor garanții internaționale de siguranță, potrivit Euronews.ro.
Ce cer liderii mondiali de la ONU
Declarația comună, semnată de reprezentanții Norvegiei, Finlandei, Australiei, Canadei, Germaniei, Spaniei, Irlandei, Olandei, Singapore, Africii de Sud și Kenyei, avertizează că modelele de inteligență artificială prezintă „riscuri grave la adresa siguranței și securității” atunci când sunt gestionate necorespunzător. Semnatarii citează drept exemplu incidentul din iulie, când agenți AI au ocolit măsurile de securitate și au pătruns pe platforma Hugging Face, deși accesul le era interzis.
Documentul cere adoptarea unor protocoale de securitate transparente, cu teste obligatorii și examinări independente ale sistemelor AI, potrivit AFP, citată de News.ro. „AI trebuie să rămână sub conducerea, supervizarea și controlul omului”, se arată în textul semnat de liderii celor peste 20 de state.
Aceeași temere, privind viteza cu care evoluează tehnologia în raport cu capacitatea statelor de a o supraveghea, a fost exprimată în ultimele săptămâni și de oficiali ONU. Volker Turk a avertizat că unele sisteme AI „au ajuns să mintă și să amenințe” dezvoltatorii, descriind riscul drept unul care s-ar putea apropia de o amenințare existențială, potrivit sursei citate mai sus.
O instituție internațională pentru controlul AI
Liderii semnatari cer statelor membre ONU să examineze înființarea unei instituții internaționale capabile să definească reglementări obligatorii și să le asigure implementarea și aplicarea. Ei insistă, totodată, ca supervizarea AI să nu adâncească prăpastia dintre țările care beneficiază de avantajele tehnologiei și cele care rămân în urmă.
🗞️ Citește și Acestea
Cererea nu este singulară. Adunarea Generală a ONU a înființat deja, printr-o rezoluție anterioară, un Grup științific internațional independent privind inteligența artificială, format din 40 de experți cu mandat de trei ani, însărcinat să furnizeze evaluări bazate pe dovezi asupra riscurilor tehnologiei. Noua declarație merge, însă, mai departe, cerând reguli cu caracter obligatoriu, nu doar rapoarte consultative.
Poziția Statelor Unite și a Chinei, absentă din declarație
Marile puteri din domeniul AI, respectiv Statele Unite, China, Franța, Regatul Unit, Japonia și India, nu au semnat declarația, deși textul rămâne deschis unor noi semnatari. Președintele american Donald Trump se opune ferm oricărei încadrări legale a inteligenței artificiale, poziție care îl pune în contrast direct cu apelurile venite dinspre ONU și Comisia Europeană.
Subiectul urmează să fie dezbătut pe larg, în această perioadă, la New York, în cadrul sesiunii Adunării Generale a ONU. În paralel, Statele Unite și China, rivali direcți în cursa pentru dominația tehnologică, au discutat despre un memorandum de dialog pe tema AI, cu puțin timp înaintea unui summit programat între Trump și președintele chinez Xi Jinping, menit să reducă tensiunile comerciale și tehnologice dintre cele două state.
Divergența dintre cei care cer reguli obligatorii și marile puteri tehnologice care refuză să se lege printr-un cadru constrângător rămâne, la acest moment, principalul obstacol pentru transformarea declarației într-un instrument juridic real de reglementare a inteligenței artificiale la nivel global.
