Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a descris viitorul mecanism european de finanțare drept un „PNRR pe steroizi”, în timp ce România se pregătește să încheie actualul PNRR, potrivit Economedia.ro. Noul instrument, Planul de Parteneriat Național și Regional (PPNR), ar urma să aducă țării noastre o alocare de peste 60 de miliarde de euro.
Termenul PNRR s-a încheiat, dar munca administrativă nu s-a terminat
Deși implementarea efectivă a PNRR s-a încheiat la 31 august, Pîslaru a explicat că perioada următoare este cel puțin la fel de solicitantă pentru autorități, pentru că România trebuie să adune, până în noiembrie, toate documentele și dovezile privind utilizarea fondurilor.
„N-avem de data asta marjă de eroare”, a declarat ministrul, la un eveniment dedicat mediului antreprenorial.
Oficialul a subliniat că orice lacună în documentația transmisă Comisiei Europene poate genera corecții financiare, motiv pentru care instituțiile implicate lucrează, în prezent, sub presiunea termenului-limită de noiembrie.
🗞️ Citește și Acestea
Lecțiile PNRR: garanții de 600 de milioane de euro pentru bănci
Pîslaru a trecut în revistă câteva dintre instrumentele financiare mai puțin cunoscute dezvoltate prin PNRR, în special cele legate de accesul la finanțare și de investițiile de tip equity. Potrivit ministrului, sprijinul pentru sistemul bancar a însumat aproximativ 600 de milioane de euro în garanții, bani care au ajutat la consolidarea portofoliilor de credite pentru companii.
De asemenea, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a testat un program de finanțare a costurilor de listare la Bursă, prin care două companii au reușit să parcurgă procesul cu sprijin public. Deși rezultatul este considerat, deocamdată, unul modest, oficialul spune că mecanismul este funcțional și ar trebui extins.
Peste 60 de miliarde de euro pentru viitorul PPNR
Nucleul declarațiilor ministrului este noul mecanism european post-2028, pe care l-a numit „PNRR pe steroizi”. Potrivit lui Pîslaru, Planul de Parteneriat Național și Regional ar urma să beneficieze de o alocare de peste 60 de miliarde de euro pentru România, sumă confirmată și în declarații anterioare ale ministrului, potrivit Capital.ro.
„Alocarea are să fie peste 60 de miliarde de euro”, a mai afirmat Dragoș Pîslaru.
Ministerul gestionează, în prezent, 27 de instrumente financiare, dintre care doar cinci provin direct din PNRR. Restul de 22 sunt dezvoltate la nivel național sau regional, cu implicarea unor instituții precum Banca de Investiții și Dezvoltare, FNGCIMM, BERD, BEI și FEI. Oficialul a precizat că șapte din cele opt regiuni de dezvoltare au deja propriile instrumente financiare, sub formă de garanții, equity sau finanțare mixtă cu componentă de grant de până la 40%.
Bariere administrative în implementare
Pîslaru a recunoscut și dificultățile birocratice întâmpinate în derularea acestor instrumente. El a oferit exemplul unei bănci care a pierdut o licitație pentru monitorizarea unei componente de grant din lipsa unui singur document, cazierul fiscal al unui membru al conducerii.
„A fost măcel”, a rezumat ministrul situația achizițiilor publice legate de aceste instrumente financiare.
Cu toate acestea, oficialul se arată optimist în privința anului viitor, estimând că cel puțin jumătate de miliard de euro ar putea ajunge pe piață prin diverse tipuri de intervenții, de la sprijin pentru companii inovative până la finanțări pentru IMM-uri din sectoare variate.
Ce înseamnă PPNR pentru fondurile europene post-2028
Planul de Parteneriat Național și Regional urmează să înlocuiască, în perioada financiară europeană de după 2028, actuala arhitectură separată a fondurilor de coeziune și a celor pentru agricultură, printr-un model unic de finanțare bazat pe parteneriat între bugetul european, cel național și sectorul privat. Miza pentru România este uriașă: la fiecare euro primit din fonduri europene, contribuția națională reprezintă doar o treime, ceea ce a susținut deja creșterea economică din perioada de după aderarea la Uniunea Europeană.
Rămâne de văzut cum va gestiona România tranziția de la actualul PNRR, aflat încă în etapa colectării documentelor justificative, la un mecanism de câteva ori mai amplu, într-un context în care problemele de achiziții publice și de capacitate administrativă nu au dispărut odată cu schimbarea numelui programului.
