Debitul Dunării a coborât, în această vară, sub minimul istoric înregistrat în 2003, punând presiune pe funcționarea centralei nucleare de la Cernavodă, potrivit Digi24.ro. Acum, la finalul lunii septembrie, fluviul a atins un nou record negativ chiar la Cernavodă, însă utilajele de dragaj care ar trebui să asigure apa necesară răcirii reactoarelor nu mai operează în zonă de mai multe zile.
Un nou record negativ, fără nicio explicație oficială
Duminică, 20 septembrie, Dunărea a înregistrat la Cernavodă cota de -255 cm, cel mai scăzut nivel din istoricul măsurătorilor moderne. Luni, nivelul a urcat cu doar un centimetru. Purtătorul de cuvânt al Administrației Fluviale Dunărea de Jos (AFDJ), Adrian Maizel, a confirmat pentru News.ro că este vorba despre minima absolută din istoria măsurătorilor, care depășește precedentul record negativ, de -247 cm, consemnat în 2003.
În aceeași perioadă, debitul Dunării la intrarea în țară era staționar, la 1.550 metri cubi pe secundă, cu mult sub media multianuală a lunii septembrie, de 3.800 metri cubi pe secundă. Cu toate acestea, în intervalul 19-21 septembrie, niciun utilaj de dragaj nu a mai fost activ în zona centralei nucleare.
De la urgență națională, la lucrări sistate
Situația contrastează puternic cu cea din luna august, când Guvernul declarase operațiunile de dragaj o prioritate națională. Pe 21 august, când cota Dunării la Cernavodă era de -252 cm, Comitetul Național pentru Situații de Urgență a adoptat o hotărâre prin care dispunea mobilizarea, în regim de urgență, a oricărei drage disponibile în țară, publică sau privată.
La acel moment, șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca, care coordonează Comitetul Interministerial Bala-Cernavodă, anunța pe Facebook că se confruntă cu cel mai scăzut nivel al Dunării din istoria măsurătorilor. Cinci zile mai târziu, draga AFDJ, cea mai performantă dintre utilajele folosite, și-a încheiat contractul și a fost relocată, potrivit informațiilor confirmate pentru News.ro de reprezentanții AFDJ.
🗞️ Citește și Acestea
Guvernul nu a răspuns la întrebările privind stoparea lucrărilor
News.ro a solicitat, pe 14 septembrie, explicații atât Ministerului Transporturilor, cât și Guvernului, despre motivul pentru care utilajele de dragaj nu mai funcționează în zona Cernavodă, deși nivelul fluviului a continuat să scadă. Publicația a cerut inclusiv detalii despre valoarea lucrărilor executate până acum și despre eventuala alocare bugetară pentru continuarea dragajului între Izvoarele și Cernavodă. Până la publicarea informațiilor, niciuna dintre instituții nu a oferit un răspuns oficial.
Un reprezentant guvernamental, care a cerut anonimatul, a explicat pentru News.ro că absența personalului ar putea fi motivul real al întreruperii lucrărilor.
„Marinarii de pe utilajele Apelor Române au plecat să se odihnească”, a declarat sursa citată.
Rămân necesare lucrări pe încă 3-4 kilometri de fluviu
Un raport tehnic al Apelor Române, întocmit pe 20 august și care a stat la baza deciziei CNSU, arată că șenalul navigabil trebuie lărgit și adâncit pe cel puțin 3-4 kilometri în aval de confluența cu brațul Bala, pentru a elimina pragurile care blochează transmiterea nivelului apei spre Cernavodă. Documentul cerea și o nouă hotărâre de guvern pentru redistribuirea a aproximativ 50.000 de metri cubi de sedimente rămase de relocat.
Deși Ministerul Transporturilor a fost solicitat să aloce fonduri suplimentare pentru continuarea dragajului la alte praguri critice din aval, precum Mărleanu sau Rasova, nu a fost emisă, până acum, nicio hotărâre de guvern în acest sens. Pentru finalizarea lucrărilor ar fi necesară îndepărtarea a încă aproximativ 500.000 de metri cubi de sedimente din albia fluviului.
Miza rămâne siguranța energetică a centralei nucleare
Contextul mai larg este cel al secetei hidrologice severe resimțite pe tot cursul Dunării în 2026, care a dus deja, în luna iulie, la oprirea temporară a unor unități ale centralei de la Cernavodă, din lipsa apei de răcire suficiente. Autoritățile recurseseră atunci și la măsuri neconvenționale, precum dislocarea cu explozibil a unei stânci din albia fluviului, pentru a facilita fluxul de apă către centrală.
Situația actuală ridică o întrebare simplă, la care nici Ministerul Transporturilor, nici Cancelaria Prim-Ministrului nu au oferit, până acum, un răspuns public: de ce lucrările considerate urgență națională în august, când nivelul apei era mai ridicat decât acum, au fost sistate tocmai în momentul în care Dunărea a coborât la minimul ei istoric absolut.
