Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Uniunea Europeană a sancționat, pe 13 iulie, mai mulți membri ai unei unități de spionaj cibernetic din cadrul Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB), acuzați de atacuri informatice împotriva statelor membre și a Ucrainei, potrivit HotNews.ro. Președintele Nicușor Dan a condamnat ferm aceste acțiuni, printre țintele cărora s-a numărat și România.
Mesajul președintelui despre atacurile cibernetice
Șeful statului a publicat, pe pagina sa de Facebook, un mesaj în care a scris că România condamnă ferm activitățile cibernetice ostile desfășurate de grupări controlate de FSB, care au vizat state membre ale Uniunii Europene, aliați NATO și partenerii acestora, inclusiv țara noastră.
„Astfel de atacuri, care vizează instituții publice, infrastructură critică și informații sensibile, sunt inacceptabile”, a scris Nicușor Dan, adăugând că acestea fac parte dintr-o campanie hibridă mai amplă, menită să submineze stabilitatea democrațiilor europene.
Președintele a mai transmis că România va continua să acționeze, alături de aliați, pentru consolidarea securității cibernetice și apărarea unității comunității euroatlantice.
🗞️ Citește și Acestea
Gruparea Turla și sancțiunile UE
Potrivit unui comunicat citat de Mediafax, unitatea 16 a FSB a coordonat, începând din 2010, activitatea grupării de hackeri cunoscută sub numele Turla, care ar fi vizat guverne, infrastructuri critice și industrii strategice din mai multe țări europene.
Uniunea Europeană a impus sancțiuni împotriva a nouă persoane și patru organizații, inclusiv ofițeri ai serviciului militar de informații rus GRU. Măsurile prevăd interdicții de călătorie și înghețarea activelor persoanelor și entităților vizate.
Franța a anunțat, tot pe 13 iulie, că îl va convoca pe ambasadorul Rusiei la Paris pentru explicații legate de campania cibernetică. Autoritățile franceze susțin că Turla a compromis, în 2017, sistemele de e-mail neclasificate ale Ministerului Apărării și a pătruns, un an mai târziu, în rețeaua ambasadei Franței de la Moscova.
Reacția Ministerului de Externe
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a transmis un comunicat separat, în care condamnă atacurile atribuite grupărilor controlate de Federația Rusă. Instituția a precizat că, la fel ca alte state membre UE, România a fost vizată de activități cibernetice ostile ale grupării APT TURLA, potrivit Adevărul.
„Cerem Federației Ruse să înceteze aceste acțiuni destabilizatoare și să-și respecte obligațiile internaționale”, a transmis MAE, care a salutat totodată măsurile restrictive suplimentare impuse de UE și Regatul Unit.
Potrivit instituției, obiectivul acestor operațiuni cibernetice este subminarea stabilității statelor vizate, crearea de diviziuni la nivel național și în interiorul NATO și al UE, precum și descurajarea sprijinului acordat Ucrainei.
Context: o campanie extinsă la nivel european
Regimul de sancțiuni cibernetice al Uniunii Europene a fost introdus pentru prima dată în 2020, împotriva unor ofițeri GRU implicați în atacuri precum epidemia globală de malware NotPetya și atacul informatic asupra Bundestagului german. Lista a fost ulterior extinsă cu persoane acuzate de sabotaj și dezinformare, inclusiv în legătură cu Estonia.
În aceeași zi, Marea Britanie a anunțat sancțiuni împotriva a 24 de persoane și entități despre care afirmă că sunt legate de serviciile de informații rusești, iar Germania și-a convocat, la rândul ei, ambasadorul rus la Berlin.
ℹ️ CONTEXT:
Gruparea Turla este considerată una dintre cele mai vechi și avansate structuri de spionaj cibernetic afiliate serviciilor rusești, activă din 2004 și implicată, în trecut, inclusiv într-un atac asupra Departamentului Apărării al SUA.
Reacțiile venite simultan de la București, Paris, Berlin și Londra arată o coordonare tot mai strânsă a statelor europene în fața amenințărilor cibernetice atribuite Moscovei, într-un context în care Rusia continuă să nege implicarea directă în astfel de operațiuni.
Ce a mai comis gruparea Turla
Potrivit autorităților franceze, gruparea a folosit, de-a lungul timpului, infrastructura unor terți, inclusiv capacități cibernetice ofensive asociate Iranului, pentru a ascunde originea reală a atacurilor. Ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, a explicat că aceste operațiuni vizează personal militar, companii și operatori economici, cu scopul fie al interceptării comunicațiilor, fie al sabotării unor infrastructuri, așa cum s-a întâmplat în cazul rețelei feroviare din Polonia.
Uniunea Europeană susține că aceeași unitate a FSB s-ar afla și în spatele unei operațiuni de sabotaj îndreptate împotriva infrastructurii critice din Polonia, inclusiv centrale de producere a energiei electrice și termice. Potrivit Regatului Unit, un atac asupra rețelei electrice poloneze ar fi putut lăsa fără curent aproximativ 500.000 de persoane, în plin sezon de iarnă, dacă ar fi reușit pe deplin.
Ce înseamnă sancțiunile pentru România
Pentru România, includerea printre statele vizate de gruparea Turla confirmă o tendință semnalată deja de instituțiile de profil în ultimii ani, aceea că infrastructura critică și instituțiile publice rămân ținte constante ale operațiunilor hibride rusești. Autoritățile de la București nu au oferit, până acum, detalii publice despre eventuale incidente concrete atribuite direct grupării pe teritoriul național.
Solidaritatea afișată de România alături de partenerii europeni, prin mesajele publice ale președintelui și ale MAE, se înscrie într-un tipar mai larg de reacție diplomatică unitară, similar celui adoptat și cu ocazia altor valuri de sancțiuni impuse Rusiei de la începutul războiului din Ucraina.
–
