Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Ministerul Justiției, condus de Cătălin Predoiu, l-a contrazis pe 13 iulie pe președintele PSD, Sorin Grindeanu, care susținuse că legea ANI ar fi modificată pentru a-i scăpa de incompatibilități pe Dominic Fritz și Clotilde Armand, potrivit G4Media. Ministerul precizează că proiectul produce efecte exclusiv pentru viitor.
Acuzațiile liderului PSD
Sorin Grindeanu a declarat, la Parlament, că social-democrații nu vor vota legea privind competențele Agenției Naționale de Integritate, pe motiv că actul normativ ar limita atribuțiile instituției pentru a-i scuti de probleme legale pe cei condamnați definitiv de Înalta Curte. „Nu o să votăm legea ANI […] care ciuntesc atribuțiile Agenției Naționale de Integritate ca să dea bine și să fie scutiți de probleme legale cei care sunt condamnați definitiv de Înalta Curte, gen Fritz și Armand”, a afirmat liderul PSD, citat de Gândul.
Președintele PSD a susținut că există grupuri de lucru la Ministerul Justiției, dominate de reprezentanți USR, create special pentru a modifica legea ANI în avantajul unor oficiali ai formațiunii.
Explicațiile Ministerului Justiției: proiectul nu are efect retroactiv
Printr-un comunicat de presă, Ministerul Justiției a precizat că proiectul de lege va include un articol la dispozițiile tranzitorii și finale, care exprimă principiul aplicării legii în timp. „Prezentul proiect se aplică pentru viitor, fără să aibă efect cu privire la cazurile trecute legate de problematica Agenției Naționale de Integritate”, se arată în document.
🗞️ Citește și Acestea
Ministerul a explicat că proiectul, care vizează modificarea a patru legi din domeniul integrității, a fost elaborat pentru îndeplinirea Jalonului 431 din PNRR, referitor la evaluarea și actualizarea legislației privind cadrul de integritate. Reforma are legătură directă și cu procesul de aderare a României la OCDE, organizație care a cerut ca declarațiile de avere și de interese să fie publicate proporțional cu nivelul de decizie al oficialilor.
Grupul de lucru interinstituțional, activ din 2022
Potrivit comunicatului, un grup de lucru format din reprezentanți ai Agenției Naționale de Integritate și ai Ministerului Justiției funcționează din 2022 și a identificat deficiențele legislației actuale, în raport cu deciziile Curții Constituționale și ale Curții de Justiție a Uniunii Europene. Ministerul a precizat că a primit deja propuneri de amendamente din partea PNL, USR și UDMR, aflate în prezent în analiză.
Instituția a subliniat totodată că, deși Guvernul are capacitate constituțională limitată și nu poate iniția proiecte de lege, activitatea tehnică de elaborare legislativă a Ministerului Justiției continuă indiferent de contextul politic.
Miza reală: penalizări de sute de milioane de euro din PNRR
Dincolo de disputa politică, jalonul privind integritatea rămâne unul dintre angajamentele critice ale României față de Comisia Europeană, nerespectarea sa riscând să atragă penalizări financiare semnificative din fondurile europene alocate prin PNRR. Ministerul Justiției a subliniat că reforma vizează un echilibru între transparență, integritate și protecția drepturilor fundamentale, în acord cu jurisprudența constituțională recentă.
Disputa dintre Grindeanu și Ministerul Justiției reflectă tensiunile mai ample dintre PSD și restul spectrului politic pe tema legilor considerate esențiale pentru finalizarea PNRR, într-un moment în care negocierile pentru formarea unui nou Guvern rămân blocate. Rămâne de văzut dacă proiectul de lege va reuși să întrunească sprijinul politic necesar în Parlament înainte de termenele impuse de Comisia Europeană.
–
