Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, a explicat mecanismul prin care Nicușor Dan ar putea recurge la dizolvarea Parlamentului, potrivit unei declarații pentru Gândul. Fostul judecător CCR susține însă că, până acum, niciun președinte nu și-a folosit ferm această atribuție constituțională.
Ce prevede Constituția despre dizolvarea Parlamentului
Articolul 89 din Constituție permite președintelui să dizolve Parlamentul dacă acesta nu acordă votul de încredere unui nou Guvern în termen de 60 de zile de la prima solicitare, și numai după respingerea a cel puțin două propuneri de premier. Măsura presupune consultarea prealabilă a președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, iar Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele șase luni ale mandatului prezidențial sau în timpul unei stări de mobilizare, război, asediu ori urgență.
România se află deja în interiorul acestui calendar. Prima solicitare de învestitură a fost formulată de Nicușor Dan la începutul lunii iunie, iar Guvernul condus de Adrian Veștea a picat la votul din Parlament pe 22 iunie, cu doar 189 de voturi „pentru” din cele 233 necesare, potrivit Digi24. Este prima dintre cele două respingeri necesare pentru ca opțiunea dizolvării să devină legal posibilă. Termenul de 60 de zile se împlinește pe 5 august.
„Ăştia nu citesc Constituţia”
Augustin Zegrean a criticat modul în care clasa politică ignoră prevederile constituționale legate de formarea Guvernului. „Ăştia nu citesc Constituţia. Dacă noi nu avem guvern în 60 de zile, Parlamentul pleacă acasă”_, a declarat fostul șef al CCR, citat de Gândul.
🗞️ Citește și Acestea
Zegrean a subliniat că mecanismul dizolvării nu este obligatoriu pentru președinte, ci opțional, însă tocmai această incertitudine ar trebui să determine partidele să se grăbească pentru formarea unui executiv funcțional. Potrivit acestuia, niciun președinte de după 1990 nu a folosit efectiv procedura, cu excepția episodului suspendării lui Traian Băsescu, care nu are legătură directă cu dizolvarea Parlamentului.
Președinte cu pârghii puțin folosite
Fostul judecător constituțional a mai vorbit, în declarații separate pentru presă, despre reticența șefilor de stat de a-și exercita integral atribuțiile prevăzute de legea fundamentală. Potrivit acestuia, prerogativele prezidențiale sunt, de fapt, mai extinse decât se percepe în spațiul public, dar depind de voința fiecărui președinte de a le pune în practică, arată Ziarul Profit.
Zegrean a amintit că fostul președinte Klaus Iohannis nu a recurs niciodată la procedura dizolvării, chiar și în situații de blocaj parlamentar prelungit. Analogia cu precedentul din 2009, când Traian Băsescu s-a confruntat cu o criză similară în contextul alegerilor prezidențiale, nu este, în opinia sa, un exemplu relevant pentru situația actuală.
Ce urmează în criza guvernamentală
Președintele Nicușor Dan trebuie acum să facă o nouă desemnare de premier, după eșecul Cabinetului Veștea. Dacă și această a doua propunere va fi respinsă în Parlament, iar termenul de 60 de zile se va fi scurs, președintele va avea, teoretic, opțiunea constituțională de a iniția procedura dizolvării Parlamentului și de a convoca alegeri anticipate.
Decizia rămâne, potrivit Constituției, una discreționară a șefului statului. Miza practică este uriașă: pe fondul crizei politice, România riscă întârzieri suplimentare în implementarea reformelor din PNRR, cu termene critice care se apropie de finalul lunii august. Rămâne de văzut dacă Nicușor Dan va alege să folosească acest „as din mânecă” sau va continua seria de negocieri și desemnări succesive de premier.
–
