Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Discuțiile de la Palatul Cotroceni dintre președintele Nicușor Dan și liderii PSD, PNL, USR și UDMR pe tema legii salarizării s-au încheiat pe 20 august fără un consens politic, deși partidele au primit o nouă variantă a proiectului, potrivit G4Media. Legea rămâne un jalon esențial din PNRR, de care depind aproximativ 770 de milioane de euro din fonduri europene, iar termenul de adoptare expiră pe 31 august.
Cine a participat și ce s-a discutat
La întrevedere, care a durat aproximativ o oră și jumătate, au fost prezenți președintele PSD, Sorin Grindeanu, liderul PNL și premierul interimar Ilie Bolojan, președintele UDMR, Kelemen Hunor, ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, și ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. Președintele USR, Dominic Fritz, a participat online.
Consilierul prezidențial Radu Burnete a precizat, la finalul întâlnirii, că liderii partidelor au primit o versiune a proiectului despre care echipa tehnică susține că respectă atât obligațiile asumate prin PNRR, cât și constrângerile bugetare actuale.
„Astăzi, liderii partidelor au primit o versiune a proiectului care îndeplinește, în principiu, toate obligațiile asumate de România prin PNRR”, a declarat Burnete, potrivit Antena3 CNN.
🗞️ Citește și Acestea
Fără consens, niciun partid nu depune legea separat
Documentul rămâne, deocamdată, doar o variantă de lucru. Potrivit lui Burnete, proiectul „nu este asumat de nimeni” în acest moment, iar acordul politic existent între cele patru formațiuni conține o clauză care poate decide soarta întregii reforme: dacă partidele nu ajung la un consens comun, niciunul dintre ele nu va depune separat propria variantă a legii în Parlament.
Negocierile tehnice vor continua în weekend, iar liderii politici urmează să se reîntâlnească cu președintele Nicușor Dan la începutul săptămânii viitoare pentru o decizie finală. Calendarul este extrem de strâns, având în vedere că termenul pentru îndeplinirea jalonului PNRR este 31 august, la doar câteva zile distanță.
Costul reformei, principalul punct de blocaj
Una dintre problemele centrale rămâne impactul bugetar al noii grile de salarizare. Potrivit unor surse participante la discuții, citate de Aktual24, varianta aflată acum în discuție are un impact bugetar estimat între 11 și 12 miliarde de lei, în timp ce pragul acceptat fără măsuri suplimentare de ajustare este de aproximativ 8 miliarde de lei. Diferența explică de ce partidele nu au reușit încă să convină asupra formei finale.
Ministrul Dragoș Pîslaru a explicat că, în discuțiile cu experții Comisiei Europene, au fost testate mai multe scenarii tehnice, printre care eșalonarea creșterilor salariale, majorări diferențiate pentru anumite familii ocupaționale și amânarea datei de aplicare a noilor grile față de 1 ianuarie. Ministrul a subliniat, potrivit declarațiilor citate de mai multe publicații, că spațiul de negociere este limitat nu doar de sumele disponibile, ci și de riscul unei retrogradări a ratingului de țară, considerat de Comisia Europeană și de Ministerul Finanțelor un cost mai mare decât miza pierderii jalonului PNRR.
Educația și Sănătatea, printre categoriile cu cele mai multe nemulțumiri
Chiar în ziua întâlnirii de la Cotroceni, cele trei federații sindicale reprezentative din Educație au transmis o scrisoare deschisă către partidele parlamentare, prin care au cerut susținerea grilelor de salarizare convenite anterior cu Ministerul Muncii și cu Banca Mondială, avertizând că, în caz contrar, solicită respingerea proiectului de lege.
Pîslaru a arătat că nicio categorie profesională nu poate fi ridicată arbitrar peste nivelul rezultat din evaluarea funcțiilor realizată cu sprijinul Băncii Mondiale, evaluare aplicată transversal întregii administrații publice. Un al treilea principiu discutat vizează introducerea unui mecanism prin care Ministerul Finanțelor și Ministerul Muncii să monitorizeze aplicarea legii după intrarea în vigoare, pentru a preveni apariția de noi excepții și derogări, așa cum s-a întâmplat în cazul Legii-cadru 153/2017.
Dacă cele patru partide ajung la un consens în zilele următoare, proiectul va fi trimis Parlamentului pentru adoptare înainte de termenul-limită. Dacă negocierile eșuează din nou, clauza acordului politic le împiedică pe fiecare dintre formațiuni să promoveze o variantă proprie, ceea ce ar lăsa reforma salarizării, și cele 770 de milioane de euro din PNRR, fără o soluție legislativă înainte de expirarea jalonului.
