Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Șeful Comitetului Militar al NATO, amiralul italian Giuseppe Cavo Dragone, a declarat marți că prăbușirea dronei rusești la Galați a fost un „accident” și nu o acțiune îndreptată împotriva alianței. Declarațiile vin la o zi după ce ministrul român de Externe, Oana Țoiu, a prezentat dovezile incidentului la Consiliul de Securitate al ONU, conform Agerpres.
Poziția înaltului oficial NATO
Dragone a ținut să calmeze tensiunile, dar a confirmat totodată că alianța ia măsuri concrete pentru întărirea flancului estic al Europei.
„Desigur, e un accident. Aceasta nu este o acțiune împotriva noastră sau un atac”, a declarat amiralul într-un interviu pentru postul Al Arabiya. El a adăugat că NATO intenționează să trimită forțe suplimentare pe flancul estic: „NATO ia deja măsuri pentru a întări flancul estic. Da, îl vom organiza.”
Declarația confirmă că alianța tratează incidentul ca pe un efect colateral al războiului din Ucraina, nu ca pe un act deliberat de agresiune împotriva unui stat membru. Totuși, mesajul NATO sugerează că repetarea unor astfel de episoade va accelera procesul de consolidare militară a regiunii.
🗞️ Citește și Acestea
Ce s-a întâmplat la Galați și ce spun dovezile românești
În noaptea de 28 spre 29 mai 2026, o dronă implicată în atacul rusesc asupra infrastructurii ucrainene a intrat în spațiul aerian românesc și s-a prăbușit pe un bloc de locuințe din Galați, rănind doi civili și provocând un incendiu la etajul 10.
Președintele Nicușor Dan a anunțat duminică, pe baza raportului tehnic al militarilor români, că aeronava este o dronă de tip Geran-2 de fabricație rusească. Raportul menționează prezența inscripțiilor chirilice pe fragmentele recuperate, componente electronice și sistem de navigație identice cu cele ale altor drone Geran-2 confiscate anterior pe teritoriul României.
România a înregistrat 47 de cazuri de drone sau fragmente căzute pe teritoriul său de la debutul invaziei ruse în Ucraina, conform datelor prezentate de reprezentanta Greciei la ONU.
România duce cazul la ONU: 56 de țări condamnă Rusia
La solicitarea României, Consiliul de Securitate al ONU s-a reunit luni seară, 1 iunie 2026, în sesiune de urgență la New York. Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a prezentat rezultatele anchetei tehnice și a catalogat incidentul drept „inacceptabil”.
„Încălcarea de către dronele rusești a spațiului aerian al României și al altor țări central și est-europene a intervenit în mod repetat de la izbucnirea invaziei din Ucraina și reprezintă o consecință a tacticilor de escaladare urmate de Rusia”, a afirmat ministrul de Externe.
O coaliție de 56 de state și-a exprimat solidaritatea cu România și a condamnat comportamentul Rusiei, potrivit Mediafax. Letonia, Danemarca, Franța și Grecia au luat cuvântul în sala Consiliului de Securitate, cerând Rusiei să înceteze imediat aceste acțiuni.
Rusia neagă și acuză România de dezinformare
Reprezentantul permanent al Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia, a respins toate acuzațiile, susținând că România a convocat reuniunea „în grabă” și a formulat „acuzații nefondate”.
El a argumentat că o dronă Geran-2, cu aproximativ 50 de kilograme de explozibil, ar fi provocat distrugeri mult mai mari dacă ar fi lovit direct acoperișul blocului. Nebenzia a cerut o anchetă „depolitizată”, la care Rusia să poată participa dacă i se pun la dispoziție fragmente din epavă.
Președintele rus Vladimir Putin pusese deja sub semnul întrebării, în urmă cu câteva zile, originea rusească a dronei, invocând cazuri similare din Finlanda, Polonia și statele baltice în care aeronavele ucrainene ar fi intrat în spațiul aerian al unor state NATO.
România duce cazul și la OSCE
Dincolo de ONU, România a convins un grup de 14 state membre — din formatele București 9 și Nordic-Baltic 8 — să solicite o reuniune specială a OSCE la Viena, programată pentru marți, 2 iunie 2026.
Demersul multiplu — NATO, ONU, OSCE — arată că București-ul tratează incidentul ca pe o problemă cu implicații sistemice pentru securitatea colectivă europeană, nu ca pe un eveniment izolat.
Ministrul Oana Țoiu a cerut, la finalul reuniunii ONU, creșterea presiunii diplomatice internaționale asupra Rusiei pentru ca astfel de incidente să nu devină „noua normalitate” la granițele alianței.
