Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Fostul director al Serviciului de Informații Externe și fost prim-ministru Mihai Răzvan Ungureanu a vorbit despre mecanismele prin care Rusia își exercită influența asupra statelor din proximitatea sa strategică, într-un interviu acordat lui Vlad Mercori și relatat de B1TV. Întrebat direct dacă ingerința rusă justifică anularea alegerilor, fostul șef SIE a oferit un răspuns nuanțat.
Un răspuns evaziv la o întrebare directă
Întrebat dacă este de părere că ingerințele rusești POT ajunge până la a justifica anularea unui scrutin, Ungureanu a evitat să facă trimitere la un caz electoral concret. „M-am gândit la asta. Da și nu”_, a spus fostul director SIE, precizând că preferă să discute fenomenul la nivel general, nu raportat la un episod anume din România.
Fostul premier a explicat că Rusia manifestă un comportament constant față de statele aflate în apropierea granițelor sale sau în zona intereselor sale strategice, considerând acest tip de influență o consecință firească a modului în care marile puteri își gestionează vecinătatea.
„Bolovanul se duce la vale oricum”
Ideea centrală a intervenției lui Ungureanu este că vulnerabilitatea internă a unui stat reduce drastic costul unei operațiuni de influență externă. „Cu cât un stat este mai slab, cu atât capacitatea de penetrare e mai mare și mai puțin costisitoare”_, a declarat fostul director SIE.
El a descris atitudinea Moscovei față de anumite țări din Europa Centrală și de Est printr-o comparație neconvențională: „Este un fel de gândire foarte de Curtea de Conturi: de ce să bag bani, dacă lucrurile oricum se prăbușesc? Poate să-i mai dau un brânci și atât”_, a spus Ungureanu, sugerând că, în anumite situații, Rusia nu ar avea nevoie să investească masiv pentru a-și atinge obiectivele.
Precedentul Estoniei din 2008
Pentru a ilustra amploarea pe care o poate avea o operațiune ostilă, fostul șef SIE a invocat atacul cibernetic asupra Estoniei, o țară descrisă drept cea cu cel mai ridicat grad de digitalizare din regiune la acel moment. Potrivit lui Ungureanu, Estonia a fost complet decuplată tehnic de la propriile servere în urma unui atac atribuit unei structuri din Sankt Petersburg, care ar fi ajuns ulterior sub controlul lui Evgheni Prigojin.
Ungureanu a caracterizat acel episod drept un „exercițiu”, mai degrabă decât o agresiune clasică, tocmai pentru că nu putea fi încadrat cu ușurință în categoriile juridice existente la momentul respectiv.
Context: alegerile anulate din 2024
Declarațiile lui Ungureanu vin pe fondul dezbaterii încă deschise despre anularea primului tur al alegerilor prezidențiale din 2024, decizie luată de Curtea Constituțională după ce servicii de informații au invocat suspiciuni de finanțare opacă și ingerință externă în campania candidatului Călin Georgescu. Subiectul rămâne unul dintre cele mai controversate din ultimii ani ai vieții politice românești, cu opinii împărțite atât în rândul politicienilor, cât și al analiștilor de securitate.
Deși a refuzat să lege explicit analiza sa de acest caz, alegerea momentului și a temei arată că problema ingerinței externe rămâne una centrală în dezbaterea publică, la mai bine de un an de la evenimentele din decembrie 2024.
–






















