Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Agenția S&P Global Ratings își publică pe 2 octombrie evaluarea privind ratingul României, după ce o delegație a agenției a avut discuții la București cu premierul interimar Ilie Bolojan și cu ministrul Finanțelor. Data inițială fusese amânată din cauza căderii guvernului de coaliție, a explicat agenția, potrivit Profit.ro.
Miza este una singură: dacă România rămâne în categoria recomandată investițiilor sau coboară în zona speculativă, cunoscută drept „junk”.
Unde se află acum ratingul României
S&P evaluează România cu „BBB-”, cu perspectivă negativă, adică ultima treaptă a categoriei recomandate investițiilor. O singură coborâre ar muta țara sub acest prag, ceea ce ar pune presiune suplimentară pe costurile de finanțare ale statului, potrivit TVR Info.
Perspectiva negativă reflectă, în evaluarea S&P, riscurile legate de continuarea consolidării finanțelor publice. Agenția a explicat că abaterea de la calendarul anunțat inițial a fost determinată de destrămarea guvernului de coaliție după votul de neîncredere din Parlament.
🗞️ Citește și Acestea
Ce au prezentat autoritățile agenției
La întâlnirea de la Guvern au participat premierul interimar Ilie Bolojan, ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, directorul Trezoreriei, Ștefan Nanu, și consilierul onorific al premierului, Ionuț Dumitru.
Nazare a spus că principalul argument al României este execuția bugetară, adică dovada că deficitul scade, iar cheltuielile sunt ținute sub control. El a avertizat totodată că progresul recent nu trebuie urmat de o relaxare prematură a politicii fiscale, potrivit Digi24.
Printre prioritățile enumerate de ministru se află un buget „credibil și realist” pentru 2027, limitarea cheltuielilor rigide și protejarea investițiilor finanțate din fonduri europene. Bolojan a legat și el evoluția de anul viitor de felul în care va fi construit bugetul pe 2027.
Ce înseamnă o retrogradare la „junk”
Ratingul României influențează direct condițiile în care statul se împrumută. Cu cât riscul perceput e mai mare, cu atât dobânzile cerute de investitori cresc, iar o parte tot mai mare din buget se duce pe plata datoriei, nu pe investiții, salarii sau pensii.
Presiunea se vede deja pe piață. Dobânda la titlurile de stat pe zece ani ale României a urcat spre 7,7%, iar ROBOR a făcut primul salt după multe luni de stabilitate, potrivit Spotmedia.
Nazare a spus, întrebat despre riscuri, că în acest moment nu există un pericol pentru plata pensiilor și a salariilor. Rămâne însă întrebarea cât de mult ar crește costul împrumuturilor dacă ratingul ar coborî.
Criza politică, principalul risc
Evaluarea vine într-o săptămână în care Parlamentul votează, pe 29 sau 30 septembrie, învestirea Guvernului Mureșan, al cărui rezultat e incert. România funcționează de luni de zile cu un guvern interimar, cu puteri limitate.
Președintele Nicușor Dan considera că riscul de „junk” vine din instabilitatea politică, nu din situația financiară. Atunci, și Fitch și Moody’s mențineau România în categoria recomandată investițiilor, tot cu perspectivă negativă.
Opiniile despre verdict diferă. Fostul premier Victor Ponta susține că România nu va fi retrogradată și că următorul guvern va avea aproximativ șase luni pentru a stabiliza situația. Economia oferă însă argumente și pentru prudență: BERD estimează o scădere de 0,2% a PIB-ului în 2026.
Decizia din 2 octombrie privind ratingul României va arăta dacă agenția crede mai mult cifrele execuției bugetare sau blocajul politic din jurul lor. Pentru prima dată în această criză, cele două se decid în aceeași săptămână.
