Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Curtea de Apel București judecă pe 28 septembrie cererea de anulare a decretului prin care președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Siegfried Mureșan candidat la funcția de prim-ministru. Acțiunea aparține Asociației Italienilor din România (RO.AS.IT.), potrivit Digi24.
În aceeași zi, aceeași instanță trebuie să se pronunțe într-un alt proces deschis de asociație, cel prin care cere anularea decretelor de numire a conducerilor marilor parchete.
Ce se judecă în dosarul decretului 770/2026
Dosarul nr. 6038/2/2026 a fost înregistrat pe 22 septembrie la Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București. Obiectul este anularea Decretului nr. 770/2026, publicat în Monitorul Oficial pe 21 septembrie, iar pârâți sunt Administrația Prezidențială și Regia Autonomă Monitorul Oficial, potrivit Adevărul.
Decretul are un singur articol: îl desemnează pe Mureșan să ceară votul de încredere al Parlamentului pentru programul și lista noului Guvern, conform articolului 103 din Constituție. Dosarul se află în faza de fond și a fost repartizat unui complet al secției de contencios administrativ.
🗞️ Citește și Acestea
Judecarea decretului lui Mureșan vine cu o zi înaintea votului de învestitură programat în Parlament, așa că procesul se suprapune direct peste momentul politic decisiv al săptămânii.
Poate fi anulat un decret de desemnare a premierului?
Există o obiecție de principiu față de acțiune. Fostul judecător Cristi Dănileț a susținut public că decretele prezidențiale nu POT fi contestate în instanță atunci când sunt acte de putere, potrivit News.ro.
În cazul decretului lui Mureșan, instanța va trebui să stabilească întâi dacă cererea poate fi judecată pe fond. Până la momentul redactării, Administrația Prezidențială nu a comunicat public un punct de vedere despre proces.
Al doilea proces: cele șapte decrete pentru procurorii-șefi
Acțiunea împotriva desemnării lui Mureșan nu este singulară. În aprilie 2026, RO.AS.IT. a atacat, tot la Curtea de Apel București, șapte decrete prin care președintele a numit conducerile Parchetului General, DNA și DIICOT, iar pronunțarea în acel dosar a fost amânată pentru 28 septembrie, potrivit PressHub.
Numirile contestate sunt cele făcute în aprilie. Și imediat după semnarea decretelor, Nicușor Dan le-a cerut noilor procurori-șefi să se concentreze pe corupție, marile rețele de trafic de droguri și evaziunea fiscală.
O eventuală anulare a acestor decrete ar pune sub semnul întrebării conducerea celor trei parchete. Instanța se poate însă pronunța și în sensul respingerii acțiunii, iar o hotărâre pe fond poate fi, în principiu, atacată cu recurs.
Cine este în spatele proceselor
RO.AS.IT. este organizația care reprezintă minoritatea italiană în Parlament și este condusă de deputata neafiliată Ioana Grosaru, președinta asociației. Anterior, mandatul de deputat al minorității a fost deținut, în două legislaturi, de Andi Gabriel Grosaru, între 2016 și 2024.
Asociația este finanțată din bugetul de stat, prin fondurile alocate organizațiilor minorităților naționale. PressHub a calculat că RO.AS.IT. a primit în ultimii zece ani peste 36 de milioane de lei de la stat. Doar pentru 2026, asociației i-au fost repartizați aproximativ 3,89 milioane de lei, prin Hotărârea de Guvern nr. 216 din aprilie.
Finanțarea minorităților naționale este prevăzută de lege și nu are legătură directă cu procesele. Datele arată însă că o organizație susținută din bani publici a devenit, în 2026, principalul reclamant împotriva a două tipuri de decizii prezidențiale majore: numirea procurorilor-șefi și desemnarea premierului.
Pe 28 septembrie, Curtea de Apel poate da primul răspuns în ambele dosare, cu o zi înaintea unui vot de învestitură al cărui rezultat este oricum incert.
