Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Managerul Spitalului Universitar de Urgență București a vorbit deschis despre cele mai grave probleme cu care se confruntă sistemul sanitar românesc, departe de scandalurile mediatizate. Declarațiile sale aruncă o lumină nouă asupra crizei structurale din spitale, unde lipsurile de personal, infrastructura depășită și birocratia excesivă afectează zilnic îngrijirea pacienților, potrivit analizelor recente din domeniul sănătății publice.
Criza de personal medical, prioritatea zero.
Cea mai gravă problemă a sistemului sanitar nu este corruption sau managementul defectuos, ci lipsa acută de cadre medicale. Spitalele universitare din București, Cluj și Iași se confruntă cu un deficit de peste 30% din personalul necesar, în special medici rezidenți și asistente medicale, conform datelor Ministerului Sănătății.
„Vorbim despre scandaluri și incompetență, dar adevărata dramă este că nu avem destui oameni pentru a trata pacienții. Medicii și asistentele lucrează în ture duble, se epuizează, iar calitatea actului medical scade inevitabil”, a declarat managerul spitalului pentru presa de specialitate.
România pierde anual aproximativ 2.000 de medici care emigrează în Germania, Franța sau Marea Britanie, atrași de salarii de 3-5 ori mai mari și condiții de lucru superioare. Ministerul Sănătății a încercat să introducă programe de retenție, dar acestea au avut un impact limitat.
🗞️ Citește și Acestea
Infrastructură depășită și echipamente vechi de zeci de ani.
Un alt aspect ignorat este starea deplorabilă a infrastructurii medicale. Peste 60% din spitalele publice din România funcționează în clădiri construite înainte de 1990, multe dintre ele fără renovări majore în ultimele decenii, potrivit G4Media.
„Avem secții unde instalațiile electrice sunt un pericol permanent, unde lipsa apei calde este o problemă recurentă, unde pacienții stau câte doi în saloane concepute pentru unul”, a explicat managerul, adăugând că situația este și mai gravă în spitalele județene și orașele mici.
📊 CIFRE CHEIE:
• Deficit de personal medical în spitale universitare: peste 30%
• Medici care emigrează anual: aproximativ 2.000
• Spitale cu infrastructură construită înainte de 1990: peste 60%
• Fonduri europene PNRR alocate sănătății: 2,4 miliarde EUR
Birocrația care paralizează sistemul.
Dincolo de lipsa de personal și infrastructura precară, birocrația excesivă este un obstacol major în funcționarea eficientă a spitalelor. Managerii petrec mai mult timp completând rapoarte și formulare decât ocupându-se de îmbunătățirea serviciilor medicale.
„Sistemul nostru de raportare este absurd. Pentru fiecare pacient tratat, completăm zeci de documente, multe dintre ele redundante. Timpul pierdut cu birocrația este timp în care am putea optimiza protocoale medicale sau forma personalul”, a mai spus reprezentantul Spitalului Universitar.
Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a fost criticată în repetate rânduri pentru procedurile greoaie de contractare și decontare, care întârzie plățile către spitale cu luni de zile, creând probleme de cash-flow și afectând achizițiile de medicamente și consumabile.
Ce soluții există pentru reforma sistemului sanitar.
Specialiști în sănătate publică citați de HotNews.ro propun câteva măsuri urgente: creșterea salariilor pentru retenția personalului, simplificarea procedurilor administrative, accelerarea investițiilor în infrastructură prin fonduri PNRR și descentralizarea deciziilor la nivel de spital pentru mai multă flexibilitate.
România are alocate 2,4 miliarde EUR din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru modernizarea sistemului sanitar, dar absorbția acestor fonduri este lentă, cu numeroase proiecte blocate în faza de licitație sau avizare.
Fără o reformă profundă care să abordeze cauza problemelor – lipsa de personal, infrastructura învechită și birocrația excesivă – sistemul sanitar românesc va continua să funcționeze în regim de urgență permanentă, cu pacienții plătind prețul cel mai mare.
