Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Ministerul Afacerilor Interne trage un semnal de alarmă cu privire la o nouă metodă de fraudă cibernetică prin care infractorii se folosesc chiar de campaniile oficiale de prevenire pentru a înșela utilizatorii de internet, potrivit Mediafax. Escrocii imită identitatea unor instituții publice și afișează mesaje false prin care susțin că telefonul sau calculatorul victimei a fost „blocat”.
Avertismentul vine în contextul în care fraudele online cu identitate instituțională au devenit tot mai frecvente în România, iar atacatorii exploatează încrederea cetățenilor în autoritățile statului.
Cum funcționează escrocheria: suma cerută și scopul real.
Mecanismul este simplu, dar eficient. Sub pretextul identității unor instituții ale statului, utilizatorilor li se afișează un mesaj fals prin care sunt informați că dispozitivul lor a fost blocat. Pentru a-l debloca, victimele sunt direcționate spre o pagină web unde li se cere plata sumei de 2.480 de lei.
Scopul real nu este deblocarea dispozitivului, ci furtul datelor cardului bancar. Odată introduse datele, atacatorii le folosesc pentru a efectua tranzacții frauduloase și pentru a goli conturile victimelor.
🗞️ Citește și Acestea
Un element deosebit de pervers al acestei metode este că infractorii se folosesc inclusiv de materialele de prevenire a fraudelor, preluând mesajele oficiale și inserând în ele linkuri sau pagini web false. Astfel, utilizatorii care credeau că accesează o resursă de informare sunt de fapt direcționați spre o capcană.
Ce spune MAI: nicio instituție nu cere plăți online.
Ministerul Afacerilor Interne transmite un mesaj ferm: nicio instituție publică nu solicită plata unor amenzi sau taxe prin intermediul unor pagini web și nu cere niciodată introducerea datelor de card în astfel de situații.
„Nicio instituție a statului nu îți va cere să plătești o astfel de «amendă» printr-o pagină de internet”_, transmite MAI.
Autoritățile le cer cetățenilor să respecte trei reguli simple dacă întâlnesc un astfel de mesaj: să nu introducă datele cardului, să nu efectueze nicio plată și să închidă imediat pagina fără să interacționeze cu ea.
„Nu introduce datele cardului și nu efectua nicio plată. Dacă întâlnești un astfel de mesaj, închide imediat pagina și nu interacționa cu aceasta”_, precizează MAI.
De ce sunt eficiente astfel de atacuri.
Fraudele cibernetice care impersonează instituții oficiale funcționează pe baza unui principiu psihologic bine cunoscut: autoritatea. Oamenii tind să reacționeze rapid și fără verificare suplimentară atunci când primesc notificări care par a veni de la poliție, minister sau alte autorități ale statului, mai ales dacă mesajul conține amenințări legate de amenzi sau blocarea serviciilor.
Potrivit Adevărul, suma cerută, 500 de euro în unele variante ale escrocheriei, este calibrată să fie suficient de mare pentru a fi luată în serios, dar nu atât de mare încât să declanșeze imediat suspiciuni.
Autoritățile subliniază că vigilența și distribuirea informațiilor de avertizare sunt esențiale pentru a proteja potențialele victime. „Fii atent și distribuie informația! O simplă avertizare poate împiedica alte persoane să devină victime ale acestei fraude”_, mai transmite MAI.
Cetățenii care întâmpină astfel de tentative sunt îndemnați să sesizeze autoritățile și să nu furnizeze niciodată date bancare în urma unor solicitări online nesolicitate, indiferent de cât de oficiale par acestea.
–
