Ministerul Afacerilor Externe al României a transmis că țara nu a fost parte a conflictului militar dintre SUA și Iran, după ce autoritățile de la Teheran au acuzat România de complicitate la „agresiunea americano-israeliană”, potrivit Mediafax. Disputa diplomatică vine în urma declarațiilor secretarului general al NATO, Mark Rutte, care a menționat explicit România ca stat care și-a pus infrastructura la dispoziția operațiunii militare americane.
Iranul acuză: NATO a participat la un „război de agresiune ilegală”
Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baghaei, a lansat joi acuzații grave la adresa NATO și a unor state membre, inclusiv România, susținând că Alianța a fost complice la ceea ce Teheranul numește un „război de agresiune ilegal” declanșat de SUA și Israel.
„Italia și România sunt menționate în mod explicit de secretarul general al NATO ca participante la agresiunea împotriva Iranului”_, a scris Baghaei pe rețeaua X.
Potrivit oficialului iranian, declarațiile lui Rutte reprezintă „o mărturisire clară și zdrobitoare a complicității active a NATO într-un război de agresiune ilegală purtat împotriva unui stat membru suveran al ONU”_.
Baghaei a cerut României și celorlalte state europene să explice cetățenilor proprii și comunității internaționale de ce au ales să se facă, în opinia sa, complice la aceste acțiuni.
🗞️ Citește și Acestea
Ce a spus Mark Rutte care a declanșat criza
La originea disputei se află declarațiile lui Mark Rutte, secretarul general al NATO, făcute la Fox News, prin care a descris implicarea aliată în operațiunea militară americano-israeliană „Epic Fury”, lansată pe 28 februarie împotriva Iranului.
Rutte a afirmat că 500 de avioane americane au decolat de pe bazele din Italia și că aeroportul din București și-a redus traficul comercial pentru a face loc avioanelor de realimentare americane. El a estimat că în timpul conflictului au avut loc între 4.000 și 5.000 de zboruri ale aeronavelor americane de pe bazele europene.
Declarațiile lui Rutte au stârnit reacții și în Italia, unde Ministerul Apărării a considerat că secretarul general a transmis „un mesaj complet înșelător”, precizând că Roma a permis SUA să folosească bazele italiene exclusiv pentru zboruri tehnice și logistice, nu pentru misiuni de luptă.
Reacția MAE: „România este o țară Aliată cu responsabilități”
Ministerul de Externe de la București a răspuns acuzațiilor iraniene cu un mesaj clar: România nu a fost parte a conflictului și a susținut constant eforturile diplomatice pentru dezescaladare.
MAE a subliniat că deciziile luate de România au fost în cadrul acordurilor bilaterale existente cu SUA și că acestea „sunt atent evaluate pentru a ne asigura că acestea sunt în conformitate cu prevederile Cartei ONU și cu normele relevante de drept internațional”_.
„România este o țară Aliată cu responsabilități și angajamente pe care le respectă pe deplin”_, se arată în comunicatul MAE.
Parlamentul a votat în martie pentru dislocarea de forțe americane
Context important: Camera Deputaților și Senatul au votat în martie 2026 cererea președintelui Nicușor Dan privind dislocarea temporară a unor echipamente militare și forțe americane pe teritoriul României, în contextul conflictului din Iran.
Această decizie parlamentară constituie baza legală la care face referire MAE în răspunsul său, invocând angajamentele bilaterale cu SUA și obligațiile de aliat NATO.
Disputa diplomatică dintre Teheran și mai multe state europene, inclusiv România, riscă să se amplifice, în condițiile în care Iranul continuă să solicite explicații din capitalele implicate.
–
