Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Datoria publică a României va urca la 90% din PIB mai repede decât estimează Comisia Europeană, avertizează economiști români, potrivit Digi24. Raportul de convergență pentru 2026, publicat pe 24 iunie de CE, proiectează atingerea acestui prag în 2036, însă specialiștii spun că ritmul actual de împrumuturi ar putea devansa termenul considerabil.
Comisia Europeană vede un prag de 90% în 2036. Economiștii nu sunt convinși.
Raportul de convergență pentru 2026 al Comisiei Europene estimează că datoria publică a României va crește de la 61,6% din PIB în 2026 la 63,4% în 2027, ajungând la circa 90% din PIB în 2036. Comisia clasifică riscurile de sustenabilitate a datoriei ca „ridicate pe termen mediu”, pe fondul unui deficit primar ridicat și al creșterii plăților de dobânzi.
Totodată, CE a concluzionat că România nu îndeplinește condițiile pentru adoptarea monedei euro, ratând mai multe criterii Maastricht, inclusiv cel privind datoria publică, care în 2026 depășește pragul de 60% din PIB.
„Un miliard de euro pe săptămână” — ritmul care îngrijorează
Analistul economic Adrian Negrescu avertizează că dacă statul continuă să se împrumute în ritmul actual, scadența de 2036 prognozată de CE ar putea fi devansată semnificativ.
🗞️ Citește și Acestea
„Dacă mergem în ritmul în care suntem în momentul de față cu un miliard de euro împrumut în fiecare săptămână, în medie, este posibil să ajungem poate chiar mai repede la 80-90% din PIB datorie publică, iar aceasta se va traduce, din păcate, prin taxe și impozite mai mari pentru noi și copiii noștri”_, a declarat Negrescu pentru News.ro.
România se împrumută, în medie, cu echivalentul a aproape 50 de miliarde de euro pe an pentru a acoperi cheltuielile cu pensiile, salariile bugetare și funcționarea aparatului de stat. Potrivit lui Negrescu, peste 90% din taxele colectate de la populație și companii se duc pe cheltuielile sociale, iar restul pe dobânzile la datoria publică.
Dochia: Reducerea datoriei, „practic imposibilă” în decada următoare
Economistul Aurelian Dochia confirmă că traiectoria actuală este inevitabilă, iar întoarcerea la excedente bugetare este o perspectivă irealistă pe termen scurt și mediu.
„Traiectoria aceasta este inevitabilă, nu vom putea să intrăm în traiectorie de reducere a datoriei publice decât în momentul în care începem să avem excedente bugetare primare, ceea ce pentru decada următoare este practic imposibil”_, a spus Dochia.
Economistul atrage atenția că și în scenariul optimist, în care deficitele ar scădea progresiv, România tot va continua să se îndatoreze, iar probabilitatea atingerii pragului de 90% din PIB în zece ani „nu este deloc surprinzătoare”.
Un alt motiv de îngrijorare: dobânzile la datoria publică au ajuns deja la 3% din PIB și continuă să crească. Posibilitatea obținerii unor dobânzi mai mici prin îmbunătățirea ratingului de țară este incertă, dat fiind că piețele financiare internaționale sunt din ce în ce mai solicitate, inclusiv de state mari precum SUA și Marea Britanie.
Soluțiile propuse: tăieri de cheltuieli, combaterea evaziunii, stimularea investițiilor
Negrescu identifică trei direcții principale pentru ieșirea din această paradigmă: reducerea cheltuielilor publice, combaterea evaziunii fiscale și extinderea bazei de impozitare prin stimularea economiei reale și crearea de locuri de muncă.
📊 CIFRE CHEIE:
– Datorie publică 2026: 61,6% din PIB
– Datorie publică estimată 2027: 63,4% din PIB
– Datorie publică proiectată 2036: ~90% din PIB (Comisia Europeană)
– Dobânzi la datoria publică: 3% din PIB și în creștere
– Ritm de împrumuturi: ~1 miliard EUR/săptămână
– Deficit bugetar 2025: 7,9% din PIB (față de limita de 3% impusă de UE)
Deficitul scade, dar riscurile rămân ridicate
Ministerul Finanțelor a anunțat că deficitul bugetar în primele patru luni din 2026 s-a redus la 1,17% din PIB, față de 2,92% în aceeași perioadă din 2025. Obiectivul pentru întregul an 2026 este reducerea la 6,2% din PIB. Investițiile din fonduri europene și PNRR au crescut cu peste 34%, reprezentând principalul suport pentru economie.
Totuși, chiar și cu aceste progrese, România rămâne pe o traiectorie de acumulare a datoriei, iar Dochia subliniază că eliminarea completă a deficitului bugetar este condiția necesară, dar insuficientă pentru a inversa tendința.
Raportul Comisiei Europene din 24 iunie 2026 confirmă că România se află, pentru al nouălea an consecutiv, în procedură de deficit excesiv, iar termenul pentru corectarea situației este 2030.
–
