Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Ludovic Orban, deputat și fost prim-ministru, a transmis un mesaj tranșant Curții Constituționale înaintea ședinței decisive privind legea pensiilor magistraților, potrivit StiriPeSurse. CCR urma să se pronunțe duminică, 28 decembrie, asupra sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție, dar a amânat decizia pentru luni, 29 decembrie.
„CCR ar face bine să nu ne strice sărbătorile de iarnă”, a scris Orban pe rețelele de socializare, exprimându-și îngrijorarea că instanța constituțională ar putea declara legea neconstituțională tocmai în perioada sărbătorilor.
Suspiciuni despre intenția CCR.
La începutul lunii decembrie, fostul consilier prezidențial afirma că faptul că decizia se ia într-o perioadă când românii nu mai sunt atenți la viața publică îi indică o intenție de a declara legea neconstituțională. „Faptul că și-au amânat decizia pentru o perioadă în care românul nu mai este atent la viața publică, îmi indică o intenție de a declara neconstituțională legea”, a susținut Orban.
Politicianul a subliniat că există patru judecători numiți de PSD la CCR, iar majoritatea este de cinci judecători. „Dacă se păstrează această majoritate, înseamnă că va fi declarată neconstituţională”, a avertizat fostul lider liberal.
🗞️ Citește și Acestea
Contextul legii pensiilor magistraților.
Proiectul de lege pentru modificarea pensiilor de serviciu a magistraților a avut un parcurs sinuos. Guvernul condus de Ilie Bolojan și-a angajat răspunderea pe 2 decembrie 2025 asupra noului proiect, după ce prima formă a legii fusese respinsă de CCR pe 20 octombrie, pentru nerespectarea termenului legal pentru emiterea avizului consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii.
ICCJ a decis pe 5 decembrie, în unanimitate, sesizarea CCR pentru controlul constituționalității noii legi. Pe 10 decembrie, Curtea Constituțională a amânat luarea unei decizii, iar acum, pe 28 decembrie, a amânat din nou pentru luni.
Ce conține legea contestată.
Noua legislație aduce modificări majore pentru magistrați. Vârsta de pensionare se stabilește prin referire la vârsta standard din sistemul public de pensii, cu introducerea unei vârste minime de 49 de ani până la 31 decembrie 2026. Legea prevede creșterea treptată a vârstei de pensionare cu câte un an pentru fiecare generație, până la atingerea vârstei de 65 de ani.
Se introduce condiția de vechime totală în muncă de cel puțin 35 de ani, nu doar în magistratură. Cuantumul pensiei se stabilește la 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor brute lunare din ultimele 60 de luni de activitate, cu limitarea cuantumului net al pensiei de serviciu la 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate.
Argumentele magistraților ICCJ.
Magistrații Înaltei Curți consideră că legea creează „discriminare evidentă” între categoriile de pensii de serviciu, fiind net defavorabilă magistraților, deși sunt singurii cu statut garantat constituțional. Ei arată că standardul minim de calcul pentru celelalte categorii este de 65% din indemnizațiile brute, în timp ce pentru magistrați este mult inferior.
ICCJ mai susține că „legea anulează de facto pensiile de serviciu” pentru magistrații care nu îndeplinesc condițiile de pensionare la data intrării în vigoare, iar pentru generațiile viitoare pensia va deveni chiar inferioară celei din sistemul public de pensii. Magistraţii invocă încălcarea independenţei justiţiei și incompatibilitatea cu deciziile CJUE, CEDO și ale CCR.
Reacțiile politice.
Decizia CCR este așteptată cu mare interes de clasa politică. Pe de o parte, susținătorii reformei pensiilor speciale consideră că acestea sunt inechitabile față de sistemul public de pensii. Pe de altă parte, magistrații și susținătorii lor argumentează că pensia de serviciu face parte din pachetul salarial și că schimbărilebruște afectează securitatea juridică și independența justiției.
Amânarea deciziei pe 29 decembrie adaugă o nouă dimensiune tensiunilor. Dacă CCR va declara legea neconstituțională, Guvernul va trebui să reia procesul legislativ, ceea ce ar putea întârzia implementarea reformei. În caz contrar, magistraţii ar putea contesta decizia prin alte căi legale sau la instanţe europene.
