Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Ilie Bolojan este prezentat de liderii PNL drept un „magician” al bugetului, după ce execuția bugetară pe 2025 s-a încheiat cu un deficit de 7,65% din PIB, cu 0,7 puncte procentuale sub nivelul programat de 8,4%. Senatoarea liberală Gabriela Horga, președinta Comisiei de buget-finanțe, susține că acest rezultat demonstrează că disciplina fiscală nu este doar un slogan, ci o realitate în guvernarea actuală.
Totuși, declarațiile au stârnit reacții din partea PSD, unde președintele partidului, Sorin Grindeanu, a avertizat că nu există motive de laudă atunci când reducerea deficitului s-a realizat prin creșterea taxelor și diminuarea investițiilor.
Deficit bugetar sub prognoză, execuție elogiată de PNL.
Într-o postare pe Facebook, Gabriela Horga a prezentat cifrele execuției bugetare și a subliniat diferența semnificativă între deficitul prognozat și cel realizat efectiv. „România poate avea disciplină bugetară. Guvernul Bolojan a încheiat anul 2025 cu un deficit bugetar de 7,65% din PIB (metoda cash), mai mic cu 0,7% din PIB față de cel programat (8,4%). Putem să spunem că este un adevărat miracol bugetar”, a scris senatoarea PNL.
Horga a argumentat că această performanță este cu atât mai notabilă cu cât bugetul pentru 2025 nu a fost construit de Ilie Bolojan, ci de fostul premier Marcel Ciolacu, despre care susține că a mizat pe venituri supraevaluate și cheltuieli subestimate. „Am aflat ulterior părerea adevărată a lui M. Ciolacu despre deficitul bugetar”, a adăugat ea, într-o aluzie la schimbarea de discurs a fostului prim-ministru PSD.
🗞️ Citește și Acestea
Președinta Comisiei de buget a precizat că Ilie Bolojan a preluat funcția de prim-ministru abia în iunie 2025, nu de la începutul anului, dar în acest interval ar fi reușit să stabilizeze cheltuielile și să impulsioneze încasările la buget. Conform datelor prezentate, la momentul învestirii lui Bolojan, deficitul ajunsese deja la aproximativ 70 de miliarde de lei, cu 6,2 miliarde peste nivelul din 2024.
Cheltuieli majore acoperite în pofida presiunii bugetare.
Gabriela Horga a enumerat o serie de plăți semnificative care au fost susținute în 2025, în pofida constrângerilor bugetare. Printre acestea se numără plata pensiilor și salariilor majorate în anul anterior, derularea celui mai mare volum de investiții publice, cofinanțarea proiectelor europene (PNRR, fonduri de coeziune), rambursarea concediilor medicale restante către angajatori și cheltuielile din domeniul apărării.
„Reducerea deficitului bugetar s-a realizat acoperindu-se toate cheltuielile de funcționare ale statului: plata pensiilor majorate în 2024, a salariilor majorate anul anterior, cel mai mare volum de investiții publice, cofinanțarea proiectelor europene, rambursarea concediilor medicale către angajatorii care așteptau de ani și luni de zile banii, cheltuieli de apărare”, a explicat senatoarea PNL.
De asemenea, au fost plătite la zi restanțele financiare pentru toate proiectele de investiții din programul Anghel Saligny, iar proiectele Companiei Naționale de Investiții au continuat fără întreruperi. „Așadar, în ciuda măsurilor nepopulare aplicate în ultima perioadă, România a pornit pe calea corectă – reducerea deficitului, reducerea împrumuturilor, creșterea credibilității economice internaționale”, a conchis Horga.
Acuzații dure la adresa fostului ministru PSD Adrian Câciu.
Senatoarea PNL l-a vizat direct pe fostul ministru al Finanțelor Adrian Câciu, pe care l-a acuzat că manipulează date bugetare și distribuie știri false pentru a apăra deciziile luate de PSD în perioada 2023-2025. „Este regretabil că un fostul ministru PSD al Finanțelor, Adrian Câciu, a ajuns să manipuleze date bugetare și distribuie știri false în spațiul public, doar pentru a apăra erorile financiare uriașe făcute de PSD și M. Ciolacu în anii 2023-2025″, a scris Gabriela Horga.
Ea a pus sub semnul întrebării unde ar fi ajuns finanțele publice dacă direcția nu ar fi fost corectată: „Oare unde am fi ajuns dacă nu ar fi fost frânată minciuna ‘stați liniștiți că o să fie bine’ și direcția sigură către incapacitate de plată”.
În finalul postării, Horga a construit un portret favorabil actualului premier, afirmând că modul în care Ilie Bolojan conduce Guvernul corespunde nevoilor reale ale României: „Poate că Ilie Bolojan nu este un om politic pe placul PSD, dar el a demonstrat că guvernează exact așa cum România are nevoie – cu onestitate, cu seriozitate, cu dorință de reforme reale și cu accent pe creșterea performanței sectorului public”.
Replica PSD: prudență și avertisment despre austeritate.
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a răspuns marți cu un mesaj de prudență, afirmând că membrii Guvernului nu ar trebui să se laude cu un deficit mai mic decât cel angajat în fața Comisiei Europene. El a subliniat că reducerea deficitului prin creșterea taxelor și diminuarea investițiilor nu reprezintă un motiv de laudă.
Grindeanu a atras atenția că măsurile fiscale nepopulare implementate de guvern, deși au condus la reducerea deficitului, au afectat puterea de cumpărare a românilor și au încetinit ritmul investițiilor publice. Această replică marchează tensiunile din interiorul coaliției de guvernare, unde PSD și PNL au viziuni diferite asupra priorităților bugetare și asupra modului de prezentare a rezultatelor fiscale.
Disputa dintre cei doi parteneri de coaliție reflectă nu doar diferențe de strategie politică, ci și o competiție pentru asumarea meritelor sau evitarea responsabilității pentru măsurile fiscale nepopulare. În timp ce PNL încearcă să-l promoveze pe Bolojan ca pe un reformator responsabil, PSD subliniază că reducerea deficitului nu trebuie să vină în detrimentul investițiilor și bunăstării cetățenilor.
