Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Premierul Ilie Bolojan a avut marți, 21 ianuarie, o discuție privată cu Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României, la sediul instituției. Întâlnirea, la care nu a participat ministrul Finanțelor, s-a concentrat pe elaborarea Legii bugetului de stat pe 2026, care se construiește în aceste zile la Guvern și care va fi ulterior trimisă spre dezbatere în Parlament.
Discuția dintre cei doi oficiali vine într-un moment crucial pentru finanțele publice ale României, pe fondul reformelor fiscale și administrative anunțate și al angajamentelor asumate față de Uniunea Europeană pentru reducerea deficitului bugetar.
Legea bugetului, întârziată din cauza reformelor.
Legea bugetului pe 2026 înregistrează întârzieri față de calendarul obișnuit, din cauza pachetului de reforme care trebuie adoptat înainte de finalizarea documentului bugetar. Guvernul va trece prin asumare de răspundere în fața Parlamentului reforma administrației publice, o măsură menită să reducă cheltuielile cu funcționarii publici și să eficientizeze structurile administrative.
În același timp, executivul așteaptă un verdict de la Curtea Constituțională privind Legea pensiilor speciale ale magistraților, decizie care ar putea veni pe 11 februarie. Această hotărâre va avea impact direct asupra cheltuielilor bugetare și asupra modului în care se vor calcula pensiile din sistemul public.
🗞️ Citește și Acestea
Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a declarat pentru RFI că legea bugetului de stat pe 2026 va depinde și de proiectul privind reforma administrației publice. „Acest pachet este necesar și pentru elaborarea legii bugetului de stat. Este corectă abordarea Ministerului Finanțelor, care spune noi putem să elaborăm legea bugetului de stat pe legile în vigoare, pe măsurile în vigoare, dacă sunt reduceri de cheltuieli, putem să le luăm în considerare, dacă ele sunt în vigoare”, a explicat ministrul.
Calendarul adoptării bugetului: finalul lunii februarie.
Cseke Attila a precizat că s-a discutat în coaliție un parcurs posibil al procedurii de elaborare și adoptare a legii bugetului de stat. „Finalul ar fi acela ca în perioada 20-27 februarie, deci sfârșitul lunii februarie, proiectul legii bugetului de stat și legii bugetului asigurărilor sociale de stat să fie aprobat de către Guvern și înaintat Parlamentului”, a declarat ministrul Dezvoltării.
Acest calendar presupune că toate reformele necesare vor fi adoptate până la finalul lunii februarie, iar bugetul va putea fi construit pe baza noilor măsuri fiscale și administrative. Întârzierea adoptării bugetului creează incertitudine pentru instituțiile publice și pentru companiile care depind de contracte cu statul, care nu cunosc încă alocările exacte pentru 2026.
Nu un buget de austeritate, susține ministrul Dezvoltării.
Întrebat dacă România va avea un buget de austeritate în 2026, Cseke Attila a răspuns negativ, argumentând că nu se poate vorbi despre austeritate atâta timp cât guvernul dorește să finalizeze mii de proiecte finanțate prin PNRR și să susțină programele guvernamentale de investiții.
„Nu cred că va fi un buget de austeritate. Nu poți vorbi despre buget de austeritate cât timp vrei să finalizezi mii de proiecte finanțate prin PNRR, cât timp vrei să finalizezi în 2026 și să finanțezi mii de proiecte din programele guvernamentale de investiții, cât timp susții salariile și pensiile așa cum sunt ele astăzi și poți să le susții”, a afirmat Cseke Attila.
Totuși, declarațiile ministrului contrastează cu măsurile fiscale deja adoptate, care includ creșteri de taxe și impozite pentru companii și cetățeni, precum și reduceri ale unor beneficii fiscale. Aceste măsuri au fost criticate atât de mediul de afaceri, cât și de sindicatele din sectorul public, care avertizează asupra impactului negativ asupra economiei și puterii de cumpărare.
Rolul BNR în ecuația bugetară și provocările macroeconomice.
Întâlnirea dintre Ilie Bolojan și Mugur Isărescu subliniază importanța coordonării dintre politica fiscală a guvernului și politica monetară a Băncii Naționale. Guvernatorul BNR are o expertiză vastă în gestionarea situațiilor economice dificile și în echilibrarea obiectivelor de stabilitate financiară cu nevoile de dezvoltare economică.
România se confruntă cu provocări macroeconomice semnificative: un deficit bugetar care trebuie redus conform angajamentelor față de UE, o inflație care, deși în scădere, rămâne ridicată, și o datorie publică în creștere. În acest context, coordonarea dintre Guvern și BNR este esențială pentru asigurarea stabilității financiare și evitarea unor măsuri care ar putea încetini și mai mult creșterea economică.
Discuția privată dintre premier și guvernatorul BNR, fără prezența ministrului Finanțelor, sugerează că sunt abordate aspecte strategice și sensibile ale politicii economice, care necesită o abordare discretă și de nivel înalt. Bugetul pe 2026 va fi un document crucial care va stabili direcția economică a României pentru întregul an și va testa capacitatea coaliției de guvernare de a implementa reforme dureroase, menținând în același timp stabilitatea politică și socială.
