Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Proiectul Legii salarizării a ajuns la Comisia Europeană înainte să fie văzut de partidele din fosta coaliție și de sindicate, iar ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a confirmat transmiterea, potrivit Antena 3 CNN. Liderii politici se reunesc pe 20 august, la Palatul Cotroceni.
Cum a ajuns anvelopa de la 8 miliarde spre 20
Punctul de plecare a fost un acord politic în jurul a 8 miliarde de lei. „Am plecat de la acel acord politic de opt miliarde”, explica ministrul în iulie, într-o declarație citată de Aktual24, după discuții cu Ministerul Finanțelor și cu Comisia Europeană.
Pe 17 iulie, cifra devenise 12,1 miliarde de lei, echivalentul unui prag de 7,3% pentru creșterea masei salariale, prezentat public drept valoarea maximală pe care România și-o permite.
Forma trimisă acum la Bruxelles ar avea însă un impact de cel puțin 18 miliarde de lei, cu posibilitatea de a se apropia de 20, susțin surse politice citate de StiriPeSurse. Diferența față de plafonul comunicat public depășește 5 miliarde.
🗞️ Citește și Acestea
Aceleași surse mai spun că Ministerul Finanțelor ar avea pentru 2027 un spațiu real de circa 8 miliarde, adică exact suma de la care s-a pornit în primăvară.
Ce înseamnă cifrele pentru bugetul pe 2027
Traducerea în execuție bugetară arată miza mai clar decât disputa politică. Plafonul de 12,1 miliarde admite o marjă de aproximativ 5%, ceea ce ar duce creșterea spre 12,5 miliarde de lei față de 2026.
La acest nivel, cheltuielile cu salariile bugetarilor ar urca spre 178 de miliarde de lei anul viitor, adică 8,1% din PIB, calculează Profit.ro. Același procent ca anul acesta, deci o corecție oprită, în condițiile în care intenția inițială era coborârea la 7,9%.
Un proiect cu impact de 18 miliarde ar rupe complet această traiectorie, într-un an în care ținta de deficit rămâne principala constrângere a finanțelor publice.
Reproșul din culise: ordinea inversată a negocierii
Nemulțumirea partidelor nu vizează doar suma, ci procedura. Sursele politice acuză că ministrul „a inversat din nou ordinea”, cerând punctul de vedere al Comisiei Europene pe un text care nu are încă acordul formațiunilor care ar trebui să îl voteze în Parlament.
Pe 19 august, de la ora 9:00, Pîslaru și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, au avut o videoconferință cu reprezentanții Comisiei pe marginea proiectului. Potrivit surselor citate de mai multe redacții, oficialii europeni nu ar fi de acord cu forma trimisă, tocmai din cauza impactului bugetar.
Ministerul Muncii nu a publicat, până la acest moment, textul integral al ultimei variante.
Avertismentul pe care Pîslaru și l-a dat singur
Există o ironie în toată situația. La prezentarea proiectului, ministrul interimar invoca drept contraexemplu Legea 153/2017, construită printr-o supralicitare de aproximativ 20 de miliarde de lei fără acoperire bugetară.
Aplicarea incompletă a acelei legi a produs ani de procese și obligații de plată de miliarde pentru stat. Cifra vehiculată acum pentru noua formă e, practic, aceeași.
Consilierul prezidențial Eugen Tomac a avertizat, la rândul lui, că președintele nu va promulga o lege a salarizării care reduce veniturile din Educație și Sănătate, ceea ce împinge proiectul între două limite greu de împăcat.
Sindicatele reclamă că nu au văzut noua variantă și susțin că, potrivit ultimelor simulări analizate cu reprezentanții ministerelor, unele categorii de angajați ar rămâne cu venituri mai mici.
Calendarul strâns până la 31 august
Discuțiile tehnice au continuat la Cotroceni, iar reuniunea politică e programată pe 20 august, de la ora 14:00, cu Sorin Grindeanu, Ilie Bolojan, Dominic Fritz și Kelemen Hunor.
Dacă se obține un acord, textul ar urma să fie publicat și depus în Parlament săptămâna viitoare. PNL cere convocarea unei sesiuni extraordinare în intervalul 24-28 august.
Termenul rămâne 31 august 2026, data până la care legea trebuie adoptată și promulgată pentru validarea jalonului din PNRR, de care depind aproximativ 770 de milioane de euro.
Guvernul demis prin moțiune de cenzură pe 5 mai nu poate emite ordonanțe și nici iniția legi, așa că întreaga reformă depinde de un acord între patru lideri de partid care nu mai formează o coaliție.
Contradicția de fond rămâne nerezolvată: pentru a trece de Parlament, proiectul trebuie să fie suficient de generos, iar pentru a trece de Bruxelles, suficient de mic. Deocamdată, singura variantă cunoscută în detaliu este cea văzută la Comisia Europeană, nu cea văzută de cei care urmează să o voteze.
