Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Președintele Nicușor Dan i-a convocat pe liderii celor patru partide din fosta coaliție la Palatul Cotroceni, pentru o rundă de negocieri pe legea salarizării bugetarilor, potrivit Ziare.com. Discuțiile sunt programate pentru 20 august, cu 11 zile înainte de termenul asumat prin PNRR.
La masă sunt așteptați Sorin Grindeanu (PSD), Ilie Bolojan (PNL), Dominic Fritz (USR) și Kelemen Hunor (UDMR).
Miza: 770 de milioane de euro și termenul de 31 august
Legea salarizării nu e doar o reformă internă, ci un jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență. România trebuie să adopte și să promulge actul până la 31 august 2026, altfel riscă să piardă aproximativ 770 de milioane de euro fonduri nerambursabile, scrie G4Media.
Runda anterioară, tot la Cotroceni, s-a încheiat fără acord pe 11 august. Președintele le-ar fi dat atunci liderilor de partid aproximativ o săptămână pentru a găsi o formulă care să treacă de Parlament. Termenul a expirat fără o soluție publică, iar convocarea de acum e a doua încercare în zece zile.
🗞️ Citește și Acestea
Calendarul parlamentar face lucrurile și mai strânse. Chiar dacă liderii ajung la o înțelegere, textul trebuie depus, votat în ambele camere și promulgat, toate într-un interval de sub două săptămâni.
Unde se blochează discuția: 12,1 miliarde față de 20
Cifra care blochează negocierea e limita bugetară. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a explicat că solicitările venite din sectorul public și din partea sindicatelor au depășit 20 de miliarde de lei, în timp ce plafonul derivat din forma renegociată a PNRR este de 12,1 miliarde de lei, echivalentul a 7,3% din PIB, declarații citate de Antena 3 CNN.
Acordul politic inițial pornise de la o anvelopă de circa 8 miliarde de lei, deci varianta actuală este deja cu aproximativ 4 miliarde mai generoasă decât punctul de plecare.
Proiectul stabilește un raport de 1 la 8 între cel mai mic și cel mai mare salariu de bază din sectorul bugetar, iar valoarea de referință prevăzută pentru 2027 este de 4.100 de lei. Legea ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027.
Punctele de dispută rămân aceleași: cum se etapizează majorările în Sănătate și Educație și dacă unele creșteri se amână până în 2028. PSD a susținut varianta eșalonării pe două trepte, PNL a avertizat că responsabilitatea unui eșec pe jalon va fi politică.
Diferența dintre cele două abordări nu e doar contabilă. O aplicare integrală de la 1 ianuarie 2027 înseamnă un efect bugetar concentrat într-un singur exercițiu, într-un an în care deficitul rămâne problema centrală a finanțelor publice. O eșalonare până în 2028 împinge costul dincolo de mandatul actualului Parlament, dar riscă să nu satisfacă cerințele tehnice ale jalonului.
Semnalul de la Bruxelles și avertismentul sindicatelor
Peste negocierea internă s-a suprapus un element care schimbă calculul. Surse politice susțin că noua formă a legii, trimisă de Pîslaru la Comisia Europeană, nu ar fi pe placul oficialilor de la Bruxelles, relatează Antena 3 CNN. Dacă informația se confirmă, un acord politic la Cotroceni nu ar fi suficient pentru validarea jalonului.
Sindicatele reclamă că au fost scoase din ecuație. „Nu știm nimic”, a declarat Bogdan Hossu, președintele Cartel Alfa, pentru aceeași sursă, avertizând că lipsa de transparență poate duce la conflicte sociale în stradă.
Ministerul Muncii nu a publicat, până la acest moment, textul integral al ultimei variante trimise la Comisia Europeană.
De ce negociază liderii de partid și nu Guvernul
Formatul acestei negocieri spune mult despre situația politică. Executivul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură pe 5 mai, cu voturile PSD și AUR, și funcționează de atunci în interimat, fără ca președintele să fi desemnat un nou premier.
Un guvern interimar nu poate emite ordonanțe și are marjă redusă de inițiativă legislativă. Rezultatul este că o reformă de 12,1 miliarde de lei se negociază între patru lideri de partid care nu mai formează o coaliție, sub arbitrajul președintelui, într-o formulă fără acoperire instituțională formală.
Doi dintre cei convocați vin la Cotroceni cu probleme proprii. Grindeanu conduce partidul care a votat demiterea guvernului și care acum condiționează majorările, iar Fritz negociază la câteva zile după decizia Curții Constituționale care îi poate costa mandatul de primar.
Termenul de 31 august nu este negociabil, spre deosebire de grilele salariale. Iar dacă cei 770 de milioane de euro se pierd, factura nu va fi plătită de niciunul dintre partidele care se acuză reciproc, ci de bugetul care oricum nu are cele 12,1 miliarde de lei.
