Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Legea integrității, jalon PNRR legat de fonduri de aproximativ 770 de milioane de euro, a fost adoptată de Senat cu 105 voturi „pentru”, opt „împotrivă” și șapte abțineri, în ciuda avertismentului liberalului Ionel Bogdan că amendamentele PSD și AUR ar putea fi declarate neconstituționale, potrivit Adevărul.
Avertismentul PNL înaintea votului
Purtătorul de cuvânt al PNL, Ionel Bogdan, a atras atenția, înaintea votului final, că forma legii conține amendamente pe care liberalii le consideră neconstituționale. Potrivit acestuia, simpla adoptare a proiectului nu garanta îndeplinirea jalonului din PNRR, dacă legea urma să fie ulterior blocată la Curtea Constituțională.
„Ceea ce noi sesizăm în această lege, din păcate, este că au fost trecute amendamente care sunt profund neconstituționale și care vor duce la neconstituționalitatea acestei legi”, declarase Ionel Bogdan, citat de Stiripesurse.
„Faptul că această lege este adoptată, din păcate, nu rezolvă problema jalonului PNRR dacă legea nu trece testul de constituționalitate. Și, cel mai probabil, nu va trece, având în vedere amendamentele care au fost depuse”, mai susținuse liberalul, înainte ca legea să fie totuși votată de plenul Senatului.
🗞️ Citește și Acestea
Ce prevăd amendamentele contestate
Comisia juridică a Senatului a adoptat amendamente propuse de PSD și AUR la proiectul privind integritatea publică. Unul dintre acestea prevede că persoanelor față de care se constată definitiv starea de incompatibilitate sau conflictul de interese le încetează funcția, demnitatea publică ori mandatul, la data rămânerii definitive a raportului ANI sau a hotărârii judecătorești.
Un alt amendament, susținut de AUR, extinde obligația depunerii declarațiilor de avere și de interese la soți, soții și persoanele aflate în relații asemănătoare celor dintre soți cu președintele, parlamentarii și membrii Guvernului, potrivit Mediafax.
Reprezentanții PNL au susținut că amendamentul privind încetarea mandatelor este neconstituțional, întrucât ar introduce efecte retroactive pentru hotărâri judecătorești deja definitive. Senatorul USR Ștefan Pălărie a mers mai departe, afirmând că textul „nu este constituțional” și că modifică sancțiuni pentru decizii de justiție date în trecut.
Legea vizează inclusiv cazul Fritz
Reglementarea conține prevederi cu impact direct asupra unor cazuri politice actuale. Amendamentul privind încetarea mandatelor pentru conflict de interese sau incompatibilitate este relevant inclusiv pentru situația primarului Timișoarei, Dominic Fritz, aflat într-o dispută similară cu prefectul de Timiș pe marginea unui raport ANI rămas definitiv.
Un al doilea amendament controversat vizează extinderea obligației declarării averii la partenerii de viață ai demnitarilor, temă aflată în atenția publică după publicarea declarației de avere a partenerei președintelui Nicușor Dan, potrivit cursdeguvernare.ro.
Al doilea eșec evitat
Proiectul a fost redepus de parlamentari PNL și USR după ce prima formă a Legii integrității fusese respinsă de Senat pe 30 iulie. Disputa se concentrase atunci tot pe amendamentul PSD privind încetarea mandatului persoanelor declarate definitiv în incompatibilitate sau conflict de interese, pe motiv de posibilă retroactivitate.
Noua formă a proiectului a fost adoptată de Camera Deputaților cu 184 de voturi „pentru”, două „împotrivă” și 16 abțineri, înainte de a ajunge la Senat, cameră decizională. De această dată, votul final a confirmat forma cu amendamentele PSD și AUR, în ciuda opoziției PNL și USR.
Legea poate fi trimisă de președinte Parlamentului pentru reexaminare, o singură dată și motivat, sau poate fi contestată la Curtea Constituțională de către instituțiile abilitate. Miza rămâne uriașă: aproape 800 de milioane de euro din fonduri europene, condiționate de îndeplinirea efectivă a jalonului privind integritatea publică, nu doar de adoptarea formală a legii.
