Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Camera Deputaților a adoptat pe 24 august 2026 noua formă a legii ANI, cu 183 de voturi pentru, 84 împotrivă și trei abțineri, potrivit Ziare.com. Votul reintroduce o formă limitată de transparență privind averile și interesele financiare ale demnitarilor, după ce Curtea Constituțională a anulat varianta anterioară a legii.
Ce schimbă noua formă a legii ANI
Proiectul a fost reexaminat de deputați ca urmare a Deciziei CCR nr. 883 din 17 august 2026, prin care judecătorii constituționali au respins forma inițială a legii integrității. Potrivit Digi24, noua lege introduce o fișă publică privind interesele financiare, generată de Agenția Națională de Integritate prin platforma e-DAI.
Fișa nu va conține valorile individuale ale bunurilor deținute de demnitari, ci sume cumulate. Concret, pentru active precum terenurile sau locuințele va apărea o valoare totală, nu o listă detaliată a fiecărui bun în parte. Aceeași logică se aplică și activelor financiare, unde numerarul și conturile bancare vor fi raportate agregat.
Modificările elimină, în schimb, obligația soților, partenerilor sau persoanelor aflate în relații asemănătoare celor dintre soți de a depune propriile declarații de avere și de interese pentru anumite categorii de demnitari, inclusiv președintele României, miniștri și parlamentari. Curtea Constituțională a considerat că formularea anterioară afecta nejustificat viața privată a acestor persoane.
🗞️ Citește și Acestea
Amendamentul care îl vizează pe Dominic Fritz a rămas în lege
Un element central al proiectului rămâne amendamentul potrivit căruia persoanele aflate în stare definitivă de incompatibilitate sau conflict de interese își pierd de drept funcția sau mandatul la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, chiar dacă situația a fost constatată anterior. Prevederea îl vizează direct pe Dominic Fritz, primarul Timișoarei și liderul USR, aflat în conflict de interese potrivit unei decizii definitive a instanței.
Legea a primit aviz favorabil în comisiile juridică și de constituționalitate ale Camerei Deputaților înainte de votul din plen. Camera Deputaților a fost prima Cameră sesizată pe acest proiect, astfel că textul merge acum către Senat, for decizional.
Grindeanu: un vot surprinzător al AUR și USR
Președintele Camerei Deputaților și liderul PSD, Sorin Grindeanu, a susținut că amendamentul privind transparența declarațiilor de avere a fost adoptat inițial în comisie cu sprijinul tuturor formațiunilor, inclusiv USR. În plen, însă, atât AUR, cât și USR au votat împotriva proiectului.
„E un mare semn de întrebare acest vot împotrivă”, a declarat Grindeanu, potrivit Digi24, referindu-se la faptul că amendamentul trecuse de comisie cu consens.
Liderul PSD a legat votul de un jalon PNRR în valoare de 770 de milioane de euro, condiționat de adoptarea legii integrității până la 31 august 2026. Potrivit acestuia, proiectul a strâns totuși o majoritate de peste 180 de voturi în plen și urmează calea către promulgare, dacă Senatul îl adoptă în zilele următoare.
Legea merge acum la Senat cu raport favorabil. Camera decizională ar urma să se pronunțe în zilele imediat următoare votului din Camera Deputaților, astfel încât România să respecte termenul de 31 august 2026 pentru accesarea celor 770 de milioane de euro din PNRR. Fișa publică privind interesele financiare, prevăzută de noua formă a legii, urmează să fie completată de la 1 ianuarie 2027, potrivit Digi24.
Rămâne de urmărit dacă amendamentul care îl vizează pe Dominic Fritz va rezista și la Senat, în condițiile în care USR a anunțat deja că va contesta prevederea, iar tensiunile dintre coaliția care a susținut legea și opoziția formată din AUR și USR s-au adâncit chiar în ziua votului.
