Cancelarul german Friedrich Merz îi va primi pe 27 august la un dejun de lucru pe mai mulți șefi de stat și de Guvern ai așa-numitelor țări „frugale” din Uniunea Europeană, pentru a stabili o poziție comună privind viitorul buget multianual al blocului comunitar, potrivit Agerpres. România nu se numără printre statele invitate la această coordonare.
Cine participă la întâlnirea de la Berlin
La dejunul organizat de Merz sunt așteptați șefi de stat și de guvern din Olanda, Austria, Finlanda și Danemarca, țări care, alături de Germania, susțin de mai mulți ani un buget european mai auster. Discuția vizează cadrul financiar multianual (CFM) al UE pentru perioada 2028-2034, potrivit Economica.net.
Purtătorul de cuvânt al guvernului german, Stefan Kornelius, a confirmat, la o conferință de presă, că aceste țări împărtășesc o poziție similară și pledează pentru un cadru financiar „riguros cu costurile și modernizat”.
Miza: un buget de peste 2.000 de miliarde de euro
Propunerea Comisiei Europene pentru perioada 2028-2034 ar urma să depășească 2.000 de miliarde de euro, față de aproximativ 1.300 de miliarde de euro alocați pentru perioada 2021-2027. Guvernul de la Berlin consideră această propunere „nesustenabilă”, potrivit unui document intern citat de Reuters la sfârșitul lunii iunie.
Germania, cel mai mare contributor net la bugetul comunitar, a cerut o reducere de 400 de miliarde de euro față de propunerea Comisiei. Chiar și cu această diminuare, bugetul UE ar rămâne cu 27% mai mare decât cel actual, ceea ce ar duce contribuția anuală a Germaniei la peste 50 de miliarde de euro.
🗞️ Citește și Acestea
„Aceasta va fi una dintre temele europene predominante în acest semestru, cu obiectivul de a ajunge la un acord până la sfârșitul anului”, a declarat Kornelius, potrivit Agerpres.
Merz cere un acord înainte de 2027, an electoral pentru mai multe state mari
Cancelarul german a îndemnat statele membre să ajungă la un acord asupra bugetului chiar în acest an, pentru ca planificarea financiară să fie clară înainte de intrarea în vigoare a noului cadru, în ianuarie 2028. Argumentul central ține de calendarul electoral european: în 2027 sunt programate alegeri importante în Franța, Polonia și Italia, ceea ce ar putea genera un risc de paralizie instituțională dacă bugetul nu este deja negociat.
Kornelius a recunoscut că dezbaterea privind cadrul financiar multianual este „complexă și profundă” și implică stabilirea priorităților de cheltuieli la nivel european.
„Există o listă foarte lungă de dorinţe, o listă lungă de nevoi şi, ca întotdeauna în cazul unui pachet financiar de o asemenea anvergură, este vorba despre găsirea echilibrului potrivit”, a adăugat el.
UE, divizată între țările „frugale” și cele care cer mai multe fonduri
Cele 27 de state membre ale Uniunii Europene rămân profund divizate pe tema bugetului multianual. Pe de o parte se află țările „frugale”, care cer un buget mai auster, invocând constrângerile bugetare naționale. Pe de altă parte, alte state solicită creșterea fondurilor pentru politicile agricolă și de coeziune, propunând ca soluții de finanțare fie noi impozite europene, fie împrumuturi comune.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut luna trecută statelor membre să identifice noi surse de venituri pentru cadrul financiar 2028-2034, avertizând că, în lipsa acestora, țările vor trebui să aleagă între creșterea contribuțiilor naționale la bugetul comunitar și acceptarea unei reduceri de până la 40% a bugetului deja propus de Bruxelles.
România, absentă din grupul de coordonare de la Berlin
Deși nu face parte din grupul restrâns al țărilor „frugale”, România este direct afectată de rezultatul acestor negocieri, întrucât cadrul financiar multianual 2028-2034 va influența atât fondurile de coeziune, cât și politica agricolă comună de care beneficiază țara. Poziția Guvernului de la București în această dezbatere nu a fost precizată public, iar sursele consultate nu menționează o reacție oficială din partea autorităților române la formarea acestei alianțe informale.
