Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Eduard Hellvig, fostul director al Serviciului Român de Informații, atrage atenția că Uniunea Europeană riscă să piardă Serbia în favoarea unor puteri rivale, printr-o abordare birocratică a extinderii, potrivit Romania TV. Avertismentul vine la scurt timp după summitul UE – Balcanii de Vest, desfășurat pe 5 iunie 2026 la Tivat, în Muntenegru.
Summitul de la Tivat și „tema pentru acasă” a Serbiei
Summitul anual, desfășurat sub tema „Prosperitatea și stabilitatea comună a UE și a Balcanilor de Vest”, a reunit liderii europeni și reprezentanții statelor candidate, printre care și președintele României, Nicușor Dan. Subiectul central, cel puțin informal, a rămas același ca la fiecare ediție: când și în ce condiții vor putea statele din regiune să devină membre cu drepturi depline.
Hellvig a publicat pe X o analiză intitulată „Moțul din basca Serbiei”, în care sintetizează cu ironie poziția Bruxellesului față de Belgrad. Serbia primește, după fiecare summit, o nouă listă de cerințe: progrese în reforma judiciară, independența consiliului de reglementare în audiovizual (REM, echivalentul românesc al CNA) și alinierea la politica externă și de securitate comună a UE.
Aceleași condiții au fost formulate public și de Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, care a declarat la Tivat că Serbia știe exact ce reforme trebuie să livreze înainte ca Clusterul 3 de negociere să fie deschis.
„Birocrații nu negociază niciodată”
Hellvig critică modul în care Bruxellesul gestionează extinderea, argumentând că o negociere politică autentică presupune flexibilitate și adaptare la realități concrete, nu aplicare mecanică de proceduri. În viziunea sa, UE reproșează Belgradului apropierea de Rusia și finanțarea chineză, dar evită să își asume costurile politice ale unei integrări reale.
Fostul șef al SRI citează și cifrele susținerii publice: aproximativ 45% dintre cetățenii sârbi ar vota pentru aderarea la UE, conform unui sondaj realizat în ianuarie 2026 pentru Delegația UE în Serbia, față de 32% care s-ar opune. O susținere care, în absența unei perspective credibile, riscă să scadă în continuare.
Serbia are statut de țară candidată din 2012, iar negocierile de aderare au început în 2014. Potrivit Consiliului UE, până în prezent au fost deschise 22 de capitole de negociere, din care doar două au fost închise provizoriu.
Interesul strategic al României: vecini cât mai apropiați de UE
Hellvig subliniază că România are un interes strategic direct ca toți vecinii săi să fie cât mai aproape de proiectul european, fie prin aderare deplină, fie prin formule hibride de integrare economică, fiscală sau prin facilități de mobilitate a forței de muncă.
„Pentru România, idealul strategic de securitate și prosperitate ar fi ca toți vecinii să fie în UE. Dacă nu de facto, cu steaguri și steluțe, măcar în forme hibride de apropiere”_, scrie fostul director al SRI.
Consiliul European a reiterat după summit că alinierea statelor candidate la politica externă și de securitate comună rămâne o „expresie esențială”_ a unității europene, iar combaterea manipulării informaționale și a interferențelor externe a figurat și ea pe agenda discuțiilor.
„Europa nu vă vrea. Cu noi faceți treabă”
Hellvig concluzionează că Serbia se întoarce de la fiecare summit cu un sentiment de frustrare, pe care alți actori geopolitici, „mult mai flexibili și pragmatici”, îl vor exploata imediat.
„Sârbii se întorc la Belgrad unde îi așteaptă în ușă niște domni care îi vor bate pe umăr și îi vor consola: «Vă zicem de ani de zile că Europa nu vă vrea. Cu noi faceți treabă cu adevărat.» Contrazi-i dacă poți!”_, scrie Hellvig.
Analiza se încheie cu o notă sarcastică la adresa discursului românesc de susținere a Serbiei la summit: Hellvig amintește că România însăși nu era „impecabilă la toate capitolele acquis-ului comunitar”_ în 2007, la momentul aderării la UE.
Rămâne de văzut dacă, până la următorul summit anual, UE va reuși să transforme condițiile în perspective credibile sau dacă Belgradul va continua să navigheze între blocuri de interes.
–






















