Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Consiliul Concurenței a aplicat duminică cele mai mari amenzi din istoria sa, sancționând zece bănci cu un total de 3,73 miliarde lei (circa 710 milioane de euro) pentru coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR, potrivit HotNews.ro. Reacțiile au venit rapid: senatorul Daniel Zamfir a salutat decizia ca pe o confirmare a celor susținute de el încă din 2019, în timp ce băncile amendate au anunțat că vor contesta sancțiunile în instanță.
Zamfir: „Era o decizie de mult așteptată”
Liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, a comentat luni decizia la RFI, precizând că ancheta confirmă ceea ce el denunța public de ani de zile.
„Bateți la uși deschise aici, pentru că eu încă din 2019, când am avut și comisia de anchetă pentru manipularea ROBOR, am constatat de atunci că ROBOR-ul este manipulat și am fost cel care am inițiat trecerea la un alt indice, la IRCC, acela care se calculează pe baza tranzacțiilor, nu pe cotații”_, a declarat Zamfir, potrivit news.ro.
Senatorul a adăugat că manipularea se desfășura de multă vreme: „Nu POT decât să salut o astfel de decizie, pentru că era o decizie de mult așteptată și lucrul ăsta se întâmpla de multă vreme”_.
🗞️ Citește și Acestea
Ce au constatat anchetatorii
Investigația Consiliului Concurenței, demarată la sfârșitul anului 2022 și derulată pe parcursul mai multor ani, a constatat că băncile implicate în procedura de fixing ROBOR și-au coordonat comportamentul prin schimb de informații confidențiale și strategice referitoare la preț.
Concret, în perioada de fixing, cotațiile ferme ar trebui să fie independente. Anchetatorii au stabilit că băncile și-au corelat cotațiile în funcție de ofertele concurenților, afectând în mod direct calculul dobânzilor la creditele cu expunere la ROBOR, îndeosebi la maturitățile de 3, 6 și 12 luni, unde volumul tranzacțiilor efective este redus.
Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, a subliniat că decizia a fost adoptată în unanimitate de Plen și că nu a vizat reglementările sectorului bancar în ansamblu, ci exclusiv comportamentul băncilor în perioada de fixing.
Amenzile individuale sunt:
– Banca Transilvania: 875,74 milioane lei (plus 85,03 milioane lei pentru fapta preluată de la OTP Bank)
– BCR: 577,36 milioane lei
– Raiffeisen Bank: 442,49 milioane lei
– UniCredit Bank: 431,03 milioane lei
– BRD: 412,47 milioane lei
– ING Bank: 405,91 milioane lei
– CEC Bank: 332,98 milioane lei
– Exim Banca Românească: 96,49 milioane lei
– Libra Internet Bank: 45,86 milioane lei
– Intesa Sanpaolo România: 28,1 milioane lei
Băncile, front comun împotriva deciziei
Toate băncile sancționate au respins concluziile anchetei și au anunțat că vor contesta decizia la Curtea de Apel București, termenul legal pentru contestație fiind de 30 de zile de la comunicarea motivării.
BRD a avertizat că impactul reputațional al sancțiunii afectează percepția asupra întregului sistem bancar, într-un moment în care stabilitatea financiară este esențială pentru economie. CEC Bank a catalogat decizia drept „profund nejustificată, lipsită de fundament juridic solid și bazată pe interpretări eronate ale mecanismelor de piață”_.
Cel mai vehement a reacționat Banca Transilvania, care a primit și cea mai mare amendă: „Respingem vehement concluziile raportului, ne reafirmăm nevinovăția și suntem determinați să ne apărăm reputația”_, se arată în comunicatul băncii, care anunță că va apela inclusiv la instanțe și autorități internaționale.
Băncile au la dispoziție 60 de zile de la primirea motivării pentru a prezenta planuri de măsuri prin care să elimine practicile anticoncurențiale, planuri supuse ulterior aprobării Consiliului Concurenței. Amenzile, dacă vor fi menținute, vor constitui venituri la bugetul de stat și vor fi puse în executare prin ANAF.
–
